Curiozităţi despre Islanda: au o rată de alfabetizare de 100%

Curiozităţi despre Islanda: au o rată de alfabetizare de 100%

Curiozităţi despre Islanda

Dacă întenţionezi să pui Islanda pe lista destinaţiilor în care ţi-ar plăcea să ajungi, motorul gratuit de căutare momondo.ro îţi recomandă să ţii cont de câteva lucruri specifice acestei ţări.

Ştiri pe aceeaşi temă

E lucru bine ştiut că fiecare fiinţă sensibilă vine pe pământ cu bizareriile sale şi nu ne-am depărta prea mult de la adevăr spunând că la fel stau lucrurile şi cu naţiunile planetei. Între graniţele fiecărei ţări se petrec lucruri prea curioase pentru ochii neantrenaţi ai străinilor. Cu acestea suntem de acord şi le acceptăm, dar când vine vorba de Islanda, lucrurile par să capete o cu totul altă dimensiune. Află care sunt 12 dintre lucrurile despre care nu aveai nicio idee că există pe teritoriul acestui colţ nordic-vestic şi îndepărtat de Europă peste care trec mai toate avioanele transatlantice şi e atât de cunoscut pentru gheizere şi aurora boreală.
 
1. În Islanda cash-ul nu se bucură de prea mare popularitate
Nu, nu din cauză că sunt atât de hippie islandezii încât nu-şi doresc nimic mai mult decât să înveţe să trăiască cu 2 euro pe zi, să-şi crească în sufragerie propriile legume şi să poarte acelaşi pulover 5 ierni la rând. Aşa că nu spera că, dacă eşti printre „drămuiţii” care n-au putut să economisească 1 leu într-o viaţă, te vei simţi aici ca peştele în apă. Nici vorbă, nu mai visa! Cardurile, domnilor, asta-i ce se foloseşte aici până şi pentru taxa de a folosi o toaletă publică.
 
2. Rată de alfabetizare de 100% şi scriitori… câtă frunză, câtă iarbă
Oricât de rău te-ai supăra pe un islandez şi oricât de mult ai vrea să-i spui ceva să-l doară, nu poţi să-l faci „analfabet”. Ar fi un non-sens. Unde mai pui că mănâncă pe pâine cărţile, iar acestea sunt cele mai obişnuite cadouri pe care şi le fac de Crăciun. Dar nu se mulţumesc numai să devoreze pasiv literatura – cifrele spun că 10% din populaţia ţării va publica cel puţin o carte pe parcursul vieţii (dacă încă te mai mândreşti cu capodopera ascunsă în pod şi numită „jurnal de liceu”), iar UNESCO însuşi a declarat Reykjavik, în 2011, drept Oraşul Literaturii.
 
3. Limba-i una şi e sfântă
Ei, da, cu islandeza nu-i ca şi cu romengleza şi nu poţi tu să introduci cuvinte în vorbire după cum te taie capul. Ca să înţelegi că astea nu-s vorbe de şagă, islandeza de astăzi seamănă izbitor de mult cu cea pe care o vorbeau locuitorii în Evul Mediu (încearcă să citeşti tu ceva de Grigore Ureche şi vezi dacă poţi să îl pătrunzi fără două cafele la activ). Ideea-i că instituţiile oficiale se spetesc ca, în loc să împrumute cuvinte din alte limbi, să creeze unele noi din materialul care există deja în dicţionar.
 
4. … şi numele oamenilor nu fac excepţie
Nu înţelegi cum stă situaţia! Copiii sunt numiţi în funcţie de numele tatălui, la care se adaugă sufixul „son” (fiu) sau „dottir” (fiica); aşa încât, Tom, fiul lui Erik, se va numi Tom Eriksson, situaţie în care până şi numele „Tom” a fost ales dintr-o bază de date de nume aprobate.
 
5. Aici nu există ţânţari
Nu ştim despre voi, dar noi ne-am simţi destul de ofensaţi să ştim că absenţa noastră dintr-o destinaţie mai adaugă o cărămidă în favoarea balanţei de a vizita destinaţia respectivă. Probabil ofensaţi s-ar simţi şi ţânţarii dacă ar şti, dar, ei bine, în viaţă mai şi plouă uneori.
 
Aşa stă treaba, poţi să călătoreşti aici în perioada de glorie a verii, să dormi sub cerul liber sau să te aşezi sub un bec pe timp de noapte şi nu rişti nicio înţepătură nesuferită. Datorită climei într-o permanentă şi rapidă schimbare, ţânţarii par să nu aibă destul timp să-şi ducă la bun sfârşit ciclul de viaţă şi se sfârşesc în condiţii neprielnice. Am fi destul de făţarnici să exprimăm vreo compasiune.
 
6. Islanda are unul dintre cele mai vechi sisteme democratice
Democraţia s-a instalat aici în 930, iar foloasele pe care le trag în prezent reprezintă o egalitate imbatabilă între femei şi bărbaţi; dar pentru islandezi asta nu înseamnă mare lucru, tocmai pentru că cele două sexe sunt exact la fel, aşadar nu văd niciun motiv pentru a se angaja în discuţii nesfârşite şi aprinse în această chestiune. Mai mult, Islanda a fost prima democraţie din lume care a avut o femeie preşedinte.
 
7. Islandezii au inventat o aplicaţie care să-i ajute să evite incestul
Stai! Înainte să permiţi sprâncenelor să sară în sus a dezaprobare, ascultă explicaţia şi-o să găseşti cazul de-a dreptul hilar. Întreaga populaţie a ţării numără în total vreo 300.000 de suflete (imaginează-ţi un cartier bucureştean), iar cea mai mare parte a naţiunii se trage dintr-un grup de vikingi care s-au aşezat aici, la casa lor, nu mai departe de secolul 19. Date fiind faptele, probabilităţile ca atunci când ieşi la o întâlnire romantică, de partea cealaltă a mesei să se afle o verişoară mai îndepărtată… sunt foarte mari!
 
Creativi din fire, oamenii au creat o bază de date online care să includă toată încrengăturile genealogice, transformând-o într-o aplicaţie. Aşa încât, telefonul începe să o ia razna şi să emită semnale de avertizare atunci când se apropie de o rudă apropiată. Genial!
 
8. Meniurile includ mâncăruri pe care le-ai putea găsi greu de digerat
Oricât de rece şi impenetrabilă ţi-ar fi inima, tot n-ar putea rămâne la locul ei gândindu-te că mănânci pufin afumat. Vorbim de păsărelele acelea polare, adorabile, cu pene albe pe piept şi cioc care bate în nuanţe de oranj. Afumate! Şi servite pe o farfurie dichisită, dar ăştia ne sunt islandezii şi consideră pufinii o specialitate. Poate nu tocmai aceeaşi compasiune indignată ţi-o vor trezi şi rechinii trecuţi printr-un proces de fermentare vreme de 4 luni, serviţi sub formă de cuburi şi succedaţi de câteva shot-uri de alcool Brennivin.
 
Sursă: momondo.ro
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: