Care sunt părţile pozitive ale emoţiilor negative

FOTO Shutterstock

Tristeţea, dezamăgirea, mânia, teama sunt emoţii percepute drept negative. Însă dincolo de dezavantajele unor astfel de trăiri, acestea pot avea şi aspecte pozitive, chiar dacă sunt trecute cu vederea de cele mai multe ori.

„Emoţiile negative ca furia dezamăgirea, teama sau tristeţea servesc anumitor scopuri bine definite. Însă am fost obişnuiţi să trecem cu vederea părţile bune ale unor astfel de sentimente din moment ce părţile negative sunt mult mai intense“, explică Bernardo Carducci, profesor de psihologie şi director în cadrul Indiana University Southeast. Acesta a identificat pentru Huffington Post acele aspecte pozitive ale emoţiilor negative cu care ne confruntăm zi de zi.

Mânia

Un studiu realizat în 2007 a arătat că mânia ar determina indivizii să aibă un comportament mai raţional în anumite circumstanţe. Astfel, mânia ar acţiona ca un declanşator al gândirii analitice, nu ca un obstacol în calea raţiunii. Mai exact, subiecţii supăraţi ar fi fost capabili să identifice mai bine detaliile importante, în loc să fie distraşi de amănunte lipsite de importanţă. Mânia în doze mici, traduse prin frustrare sau iritare, este un semnal care ne avertizează că avem nevoie de ceva anume sau că trebuie să ne punem la adăpost de o ameninţare. De exemplu, furia ne mobilizează rapid şi ne face să acţionăm prompt în situaţii periculoase. 

Frica

La rândul ei, frica este un puternic factor motivaţional, ne ajută să ne ferim de pericole atunci când simţim că ceva este în neregulă. Atâta timp cât frica nu devine iraţională sau atât de puternică încât ne împiedică să mai reacţionăm, ne paralizează, este un lucru cât se poate de necesar. Frica serveşte unui scop bine definit, însă dacă suntem temători de felul nostru, atunci lucrurile se duc într-o zonă emoţională dificilă. Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu suntem singurii care ne confruntăm cu obstacole, că şi alţii experimentează astfel de trăiri şi că acestea pot fi depăşite.

Timiditatea

Nici timiditatea nu este atât de problematică pe cât tindem să o considerăm. Atunci când nu ne împiedică să interacţionăm cu cei din jur şi ne dorim să facem acest lucru, timiditatea nu este decât o trăsătură a personalităţii noastre, nu o afecţiune psihologică. Oamenii timizi sunt atenţi la felul în care interacţionează cu cei din jur şi foarte conştienţi de fiecare lucru pe care îl fac. Acest comportament se poate dovedi un dezavantaj major atunci când devenim mult prea absorbiţi de fiecare gest pe care îl facem, caz în care este indicat să orientăm această atenţie exacerbată şi spre ceilalţi.  

Dezgustul

Partea pozitivă a dezgustului este că ne ţine departe de o mulţime de probleme de sănătate. Astfel, aproape inconştient ne ferim de persoanele care par bolnave, lucru care s-a observat în cadrul unui studiu din 2004. 

Tristeţea

Sentimentul de tristeţe ne ajută să depăşim momente dificile din viaţă, acţionând ca o supapă emoţională. De exemplu, tristeţea ne ajută să facem mai bine faţă morţii unei persoane apropiate, plânsul acţionând ca un „agent de curăţare“ a emoţiilor negative. Aşa reuşim să ne împăcăm cu situaţii peste care avem impresia că nu vom putea trece niciodată. Pericolul apare atunci când această stare se prelungeşte şi ne acaparează, împiedicând trecerea la o nouă etapă.

Stânjeneală

Există o diferenţă între stânjeneală, stare pe care unii oameni o resimt ca pe o bucurie secretă, şi sentimentul de umilinţă, care este reacţia încercată atunci când cineva ne face de ruşine. Adesea roşim atunci când un lucru pozitiv ne aduce în centrul atenţiei. Cu alte cuvinte, atunci când ne simţim încurcaţi şi stânjeniţi motivul este, de cele mai multe ori, unul bun. Însă chiar şi atunci când stânjeneala nu este provocată de un eveniment pozitiv, se poate dovedi benefică. Cercetări recente au arătat că această reacţie a evoluat ca un mod de a le arăta celor din jur că ne pare rău atunci când realizăm că am greşit şi că vom încerca să ne descurcăm mai bine pe viitor. Interesant este că oamenii stânjeniţi în mod evident de o situaţie sunt iertaţi mai repede de cei faţă de care au greşit şi sunt mai simpatizaţi pentru felul în care reacţionează.