Întrebarea săptămânii: Facultate full-time sau serviciu part-time?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Provocarea primului loc de muncă sau perfecţionarea studiilor cântăresc greu în balanţa fiecărui student. Ce este însă mai important: pregătirea academică sau cea profesională? Experienţa în muncă şi nevoia unei susţineri financiare sunt cele mai întâlnite motive pentru care studenţii aleg să se angajeze chiar de pe băncile facultăţii.

Deşi viaţa de student promite mai mult petreceri, schimburi de experienţă informale sau proiecte atrăgătoare ce ies din sfera dogmatismului cu care elevii au fost obişnuiţi în timpul liceului, anemicul statut social conferit de universităţi tinerilor pe care îi pregătesc aduce şi o mulţime de responsabilităţi.

Mai citeşte şi:

VIDEO Şomeră cu studii superioare, la 23 de ani: „Trăiesc din poker"

VIDEO Voluntari de România: foarte puţini români sunt interesaţi să muncească pe gratis

Carenţele în experienţa practică, nevoia de susţinere financiară şi inevitabila întrebare „Ce ieşi din facultate?" aduc în faţă probleme noi, care caută răspunsuri noi.

Ofertele destinate studenţilor pentru piaţa muncii în această perioadă arată că absolvenţii cursurilor universitare sunt specializaţi mai degrabă în a îngroşa rândurile şomerilor decât în a face performanţă în anumite domenii.

În ciuda „statisticilor" optimiste cu care fiecare profesor universitar îşi întâmpină viitorii studenţi la cursurile introductive de la 1 octombrie, după trei ani de studiu, absolvenţii îşi însuşesc alte atribute, oarecum discrepante: şomer şi licenţiat.

Conectaţi la realitate

Discursurile diferite, dar cu aceleaşi nuanţe, ale specialiştilor în recrutare şi resurse umane indică o singură soluţie: studenţii trebuie să fie în permanenţă în contact cu piaţa muncii, să materializeze oportunităţile pe care fiecare proiect extraşcolar le are şi să facă în aşa fel încât spaţiul destinat activităţii profesionale din CV să fie cât mai elaborat în momentul absolvirii.

De partea cealaltă a recomandărilor distante, studenţii care au ales deja varianta unui job în timpul facultăţii reclamă lipsa timpului alocat în mod normal studiului şi micşorarea până la zero a timpului liber. Relaxarea din campusurile studenţeşti şi „conferinţele" spontane se reduc astfel în favoarea întregirii programului de studiu.

Student „cu normă întreagă"

Pe de altă parte, amprenta de student „cu normă întreagă" presupune o pecete mai valoroasă pentru imaginea şi pregătirea formală a oricărui absolvent.

În plus, o bursă de studii obţinută în timpul facultăţii va reprezenta întotdeauna o notă bună pentru angajatori, iar abilităţile practice se vor forma în mai puţin timp atunci când baza teoretică este solidă. Cu toate acestea, pentru a se putea recomanda prin calităţile dobândire obţinute în facultate, absolvenţii trebuie să aibă ocazia să se prezinte angajatorilor care, de cele mai multe ori, preferă experienţa în domeniu. 

„O experienţă necesară oricărui student"

Radu Chiagă este student în anul III în cadrul Departamentului de Tehnologii al Universităţii din Bucureşti, la specializarea Tehnologia Informaţiei, iar cariera şi-a început-o odată cu viaţa de student. Deşi e conştient că programul de opt ore îi reduce drastic timpul de învăţat, Radu spune că serviciul în timpul facultăţii e o experienţă necesară oricui, pentru că te obişnuieşte într-un mediu de lucru şi te determină să-ţi organizezi mai bine timpul liber.

„Nimănui nu-i convine să angajeze un om fără experienţă şi, în plus, dacă nu muncesc nu mă pot întreţine altfel. E drept, după facultate şi serviciu, eşti destul de obosit însă te poţi obişnui. Angajatorul înţelege când sunt în sesiune sau trebuie să ajung neapărat la şcoală", povesteşte Radu.

Deşi orarul de la facultate este destul aglomerat, profesorii nu concep ca stundeţii lor să aibă şi alte activităţi în afara cursurilor. Pentru Radu, acest conflict mocnit între facultate şi serviciu a fost mai mult un dezavantaj.

„O parte din profesori ştiu că lucrez, însă nu mi se pare că sunt deloc înţelegători. Pe ei nu-i interesează povestea ta, vor să vii la examene foarte bine pregătit şi să nu lipseşti de la laboratoare. Chiar dacă învăţ şi scriu foarte bine la examen, profesorii vin cu argumentul prezenţei, aşa că este destul de greu să iei nota maximă, oricât de pregătit ai fi", susţine Radu.

Nici un serviciu cu jumătate de normă nu reprezintă o soluţie pentru el, pentru că „pentru 5-600 de lei oricum aş sta mai mult de cinci ore la serviciu. E vorba de acelaşi timp pe care îl pierd pe drum, iar din punct de vedere material nu merită", explică Radu.

"Nimănui nu-i convine să angajeze un om fără experienţă şi, în plus, dacă nu muncesc nu mă pot întreţine altfel."
Radu Chiagă
student (24 de ani)

„Nu transform studiile într-o anexă a jobului"

Sebastian Ernest Zachmann  este absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, şi student în anul II la Facultatea de Istorie, specializarea Istoria Artei. Începând cu acest an universitar este masterand în anul I la specializarea „Studii Europene şi Etica Relaţiilor Internaţionale" din cadrul Facultăţii de Filosofie.

Munca din primul an de studiu şi absenţa oricărei alte activităţi l-au făcut student bursier în ultimii doi ani. Pentru că vrea să continue această performanţă şi pentru că feedback-ul profesorilor este pozitiv, Sebastian nu se gândeşte încă să caute un loc de muncă.

„Timpul pe care ţi-l ocupă un job în perioada facultăţii poate fi transformat în ore de studiu individual, iar cunoştiinţele astfel dobândite vor ţine locul, cu siguranţă, potenţialei experienţe de la locul de muncă. A pune facultatea pe primul plan poate stabili o pregătire practică mai valoroasă decât un job, care, de cele mai multe ori, iese din sfera domeniului tău de activitate, transformând astfel studiile în anexă a serviciului", susţine Sebastian.

Chiar dacă nu are o satisfacţie materială imediată, Sebastian spune că satisfacţia mult mai valoroasă pentru el este de a fi printre primii pe listă la sfârşitul anului.

„Dacă la finalul facultăţii, fiecare absolvent se străduieşte să atragă atenţia angajatorilor, în timpul anilor de studiu se străduieşte să atragă şi alte «priviri». Deşi bursa de studiu e mai mică decât un salariu la un loc de muncă part-time, satisfacţia acelor bani se cuantifică altfel. Eticheta de «student bursier» valorează mai mult decât banii oferiţi în contul muncii tale", consideră Sebastian.

"O experienţă informativă bine pusă la punct în timpul facultăţii poate fi transformată mult mai uşor în practică."
Sebastian Ernest Zachmann
student (22 de ani)

Radu Chiagă
 Sebastian Ernest Zachmann
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite