6 decembrie: Se împlinesc 74 de ani de la Experimentul Pitești-„reeducarea” prin tortură a deținuților politici
0Experimentul de la închisoarea Pitești, care a început pe 6 decembrie 1949, s-a încheiat în 1952. Esența metodei folosite este transformarea victimelor în călăi, tortura putând fi apreciatǎ drept un simplu mijloc, nu un scop. Pe 6 decembrie 2017 s-a stins din viață artistul Johnny Hallyday.
1949- Începutul Experimentului Pitești
Prima victimă a Experimentului Pitești a fost studentul Corneliu Niţă, care făcea parte din grupul de rezistenţă anticomunistă din Moldova.
Corneliu Niţă, student la Politehnică în Iaşi şi la Facultatea de Drept, făcea parte din grupul de rezistenţă anticomunistă din Moldova.
Despre chinurile la care a fost supus tânărul student a povestit Gheorghe Măruță în „Mărturii din iadul temnițelor comuniste“.
„Era pe la sfârşitul lunii februarie 1950, când într-o zi a fost introdus în cameră un tânăr student cu faţă de copil. Să fi avut vârsta de 19-20 de ani. Numele lui: Niţă Cornel. A fost direct introdus în „focurile reeducării”, adică în torturi cumplite alături de noi ceilalţi.
Toată noaptea am petrecut-o în torturi groaznice aplicate de însuşi Țurcanu sau echipa sa de peste treizeci de torţionari, toţi cu creierele „spălate” şi transformaţi în roboţi docili, fără voinţă şi iniţiativă decât acea impusă de Eugen Țurcanu. Pardoseala era stropită cu sânge, hainele celor torturaţi – la fel.
A trecut ora deschiderii, s-a servit terciul şi am fost obligaţi să stăm cu mâinile în buzunar, cu privirea fixă la bec, fără să facem nici cea mai mică mişcare în dreapta sau în stânga.
Țurcanu a ieşit din cameră, dar peste un minut sau două a reintrat ca o furtună:
-Măi, fiţi atenţi. Avem control. Când strig drepţi, toată lumea se va ridica în picioare.
După câteva minute, primul gardian deschide uşa, zicându-i lui Țurcanu:
– Au intrat pe secţie! N-a terminat bine de zis că uşa s-a deschis larg şi în cameră au intrat doi indivizi îmbrăcaţi civil şi doi îmbrăcaţi militar, ambii având grade superioare.
Pe individul civil din frunte, ce se vedea că e şeful „delegaţiei”, l-am recunoscut imediat după figură (căci făcea parte din biroul politic al comitetului central al partidului comunist şi pozele acestora erau atârnate peste tot).
Era Iosif Kişinevschi (Iacob Roitman), de naţionalitate evreu. Al doilea civil era Alexandru Dumitrescu, al treilea, îmbrăcat militar, era generalul Nikolschi (Boris Grunberg), iar al doilea îmbrăcat în uniformă era şeful securităţii din Piteşti.
– Ei, cum e ? a pus întrebarea batjocoritor Iosif Kişinevschi.
În clipa aceea studentul cel tânăr adus în cameră abia cu o zi înainte ţâşni din locul său de lângă prici şi zise lui Iosif Kişinevschi:
Sunt deţinutul Niţă Cornel. Cum să fie? nu vedeţi şi dumneavoastră? Şi arată cu mâna spre ceilalţi. Suntem torturaţi.
Experimentul Pitești a fost terminat în septembrie 1951 imediat după înlăturarea din fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști - facțiunea moscovită, Ana Pauker, Teohari Georgescu și Vasile Luca - de către noua linie a desprinderii de Moscova sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
1835: S-a născut Nicolae Kalinderu, medic român, membru al Academiei Române (d. 1902)
Nicolae Kalinderu s-a născut într-o familie de origine turcă. Tatăl său se numea Kalinderoglu, ceea ce în turcă înseamnă „fiul filosofului”. Fratele său a fost juristul și publicistul Ioan Kalinderu.
A studiat în Franța, la Facultatea de Medicină din Paris, începând din 1853, unde a fost influențat de medicina experimentală a lui Claude Bernard și de teoria bacteriologică a lui Louis Pasteur.
În 1863, în urma unul concurs, a fost admis ca intern al Spitalelor din Paris. A lucrat ca intern și extern în spitalele din Paris și a devenit membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris. După ce și-a susținut teza de doctorat la Paris, a revenit în România, unde a devenit medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, post pe care l-a ocupat până la 1874 când a demisionat. La 1877 a fost numit șef de serviciu la la Spitalul Brâncovenesc.
A fost unul dintre fondatorii orientării anatomo–clinice și fiziopatologice în medicina românească internă. Împreună cu Victor Babeș a inițiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul și epidemiologia leprei, scrie wikipedia.org.
1931: S-a născut Aurora Cornu. scriitoare, actriță, regizoare de film și traducătoare română (d. 2021)
A absolvit Școala Literară „Mihai Eminescu” din București, și a lucrat pentru un timp pentru secțiunea poezie de la Viața Românească, timp în care a făcut traduceri.
Primul ei soț a fost scriitorul Marin Preda, cu care a fost căsătorită între 1955 și 1959 (sau 1960), și pe care l-a încurajat să publice Moromeții, al cărui manuscris l-a găsit într-un sertar. La mijlocul anilor 1960, logodnicul ei, matematicianul Tudor Ganea, nu a reușit să o scoată din România, așa că a văzut o șansă să dezerteze în vest în timp ce era la festivalul de poezie din Knokke-Het Zoute, Belgia. S-a stabilit la Paris, și, fiind săracă, soția pictorului Pierre Emmanuel i-a plătit chiria timp de mai mulți ani. La Paris s-a împrietenit, printre alții, cu emigranții români Mircea Eliade, Emil Cioran și Jean Pârvulescu.
2017: S-a stins din viață Johnny Hallyday, cântăreț și actor francez (n. 1943)
De-a lungul unei cariere impresionante de 57 de ani, Hallyday a lansat 79 de albume și a vândut peste 80 de milioane de discuri în întreaga lume, cu precădere în lumea francofonă,plasând Hallyday ca unul dintre cei mai bine vânduți muzicieni din Franța și din întreaga lume.
Hallyday a câștigat cinci albume de diamant, 40 de albume de aur, 22 albume de platină și zece Music Victories, interpetând mai mult de 1.154 de cântece și cântând alături de 187 de muzicieni.
Intens apreciat pentru vocea sa puternică și performanțele sale spectaculoase, Hallyday ajungea uneori la stadioanele, unde urma să performeze spectacolele sale, fie intrând de-a dreptul în mijlocul mulțimii, fie sărind dintr-un elicopter, așa cum a făcut-o pe Stade de France, stadion pe care a avut nouă reprezentații.
6 decembrie: Este sărbătorit Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei
De numele Sfântului Nicolae sunt legate mai multe poveşti creştine. Legenda lui Moș Nicolae vorbeşte despre o altă minune săvârșită, mai puțin cunoscută, şi anume că a izbăvit de la moarte trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept.
Pe când aceştia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe Sfânt în ajutor, i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia.
Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului. Pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit că bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din pizmă au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui. Şi aşa i-a izbăvit Sfântul Nicolae de la moarte.
De asemenea, de numele Sfântului sunt legate mai multe fapte creştine, printre care şi aceea potrivit căreia acesta ar fi oferit, în secret, diferite bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate în pericol de a ajunge sclave pentru că nu aveau o zestre suficientă pentru a-şi găsi un soţ.
Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecaţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar, din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.
Nicolae a fost un creștin prigonit și închis pentru credință. Ideea de dărnicie vine din povestea a trei fete sărmane, care nu se puteau mărita, pentru că nu aveau zestre. Nicolae le-a dat trei pungi cu galbeni, ca să nu cadă în păcatul desfrâului. Crescut în spiritul poveţei creştine “să împarţi averea săracilor”, Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.
Se încarcă comentariile...
