4 februarie, ziua în care a fost inaugurat Palatul Cercului Militar, care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române
0La 4 februarie 1923, în prezența Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, a fost inaugurat Palatului Cercului Militar, clădirea care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române. Tot pe 4 ferbruarie, dar în 1967, a început construcţia Autostrăzii Bucureşti – Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1.
Ziua mondială de luptă împotriva cancerului
În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Scopul acestei iniţiative este sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.
1902: S-a născut aviatorul Charles A. Lindberg, cel care la data de 20-21 mai 1927, a realizat primul zbor fără escală de la New York la Paris, deasupra oceanului Atlantic
Charles Augustus Lindbergh, Jr. (n. 4 februarie 1902 – d. 26 august 1974), cunoscut și ca “Lucky Lindy” (Norocosul Lindy) sau “The Lone Eagle” (Vulturul solitar), a fost un pilot american, de origine suedeză, unul din pionierii zborurilor de lungă durată, devenit faimos pentru efectuarea primului zbor solo non-stop transatlantic în 1927. Conform unor opinii, Lindbergh și-ar fi stricat enormul renume pe care l-a cucerit datorită performanțelor sale de aviator, prin implicarea puternică în mișcarea menită să împiedice intrarea Statelor Unite ale Americii în cel de-al doilea război mondial. După alte opinii, Lindbergh ar fi dovedit patriotism și deosebit curaj prin susținerea unei cauze pe care el o considera justa în ciuda pierderii suportului publicului.
1923 - A fost inaugurat Palatul Cercului Militar Național
La 4 februarie 1923, În prezența Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, a ministrului de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, și a comandantului Corpului 2 Armată, generalul Ștefan Holban, a avut loc inaugurarea oficială, solemnă, a Palatului Cercului Militar. Palatul Cercul Militar Național este o clădire din București care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum și de imagine, reprezentare și protocol. Lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911, deși terenul unde urma să se ridice edificiul fusese cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898.
Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud. Unele din decorațiunile interioare și exterioare la noua construcție a Cercului Militar, inclusiv cei doi mari vulturi plasați spre a fi protectori ai panoului cu firma instituției, au fost executate de sculptorul Ion Schmidt Faur. Beneficiarul lucrării a fost Cercul militar al ofițerilor din garnizoana București, organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. Palatul Cercului Militar Național a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos.
1934: Echipajul român de bob de două persoane cucerește titlul mondial
La 4 februarie 1934 echipajul de bob de două persoane alcătuit din Alexandru Frim și Vasile Dumitrescu cucerește titlul mondial, la Engelberg, Elveția. Pentru rezultatele obținute, sportivilor li s-a decernat „premiul național pentru sport", conform Muzeul Sportului.
Apariţia bobului ca sport, în România, se situează în jurul anului 1909, potrivit Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I, Bucureşti 2002. Întreaga activitate se reducea la câteva zile pe an, în preajma sărbătorilor de iarnă, dar începând cu anul 1910 apar şi întreceri organizate sub titulatura de „concursuri pentru sporturile de iarnă”, pretenţios numite astfel, participarea fiind foarte modestă, conform Agerpres.
1948: Sri Lanka (Ceylon) își proclamă independența
La 4 februarie 1948 insula Ceylon își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului. Din 14 decembrie 1955 devine membru ONU. În 1972 devine Sri Lanka (Republica Democratică Socialistă a Sri Lankăi).
1967: A început construcţia primei autostrăzi din ţară, A1 Bucureşti-Piteşti
La 4 februarie 1967, a început construcţia Autostrăzii Bucureşti – Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, proiectată de către specialiştii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA).
În 1964, Nicolae Ceauşescu solicita Direcţiei Generale a Drumurilor găsirea unei soluţii de fluidizare a traficului, dar şi mărirea vitezei de deplasare pe DN 7, între Piteşti şi Bucureşti. Studiul tehnico-economic realizat în 1966 arăta că se impune construcţia unui nou drum între Bucureşti şi Piteşti, oricare altă soluţie prelungind lungimea călătoriei cu 25 de km. Deşi Daciile din anii ’70 nu puteau să ajungă la asemenea viteze, Ceauşescu a dorit ca autostrada Bucureşti-Piteşti să poată face faţă unor viteze de bază foarte mari pentru acea perioadă, de 140 km/h.
Lucrările de construcţie ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti au fost finalizate în 1972, autostrada având o lungime de 96 de kilometri şi patru benzi de circulaţie. Pentru realizarea A1, s-au folosit nu mai puţin de 445.000 de tone de asfalt.
1988: A murit Alexandru Căprariu, poet, eseist şi publicist
Alexandru Căprăriu s-a născut pe 20 decembrie 1929 la Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Filosofi e a Universităţii din Cluj (1952). Între anii 1951-1952, a urmat cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu”, de unde a fost exmatriculat pentru lecturi interzise (Arghezi ş.a.). A Debutat în „Almanah literar” în 1949 și a colaborat la „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc.; fiind redactor la revista „Tribuna” (1957-1969). A fost director al Editurii „Dacia” de la întemeiere, în 1969, până în 1986, când a fost obligat să se transfere la revista „Tribuna”, unde va rămâne până la sfârşitul vieţii.
1993: A murit actriţa Marietta Rareş
Actriţa Marietta Rareş s-a născut pe 31 martie 1896 la București. A urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1918, potrivit volumului „1234 cineaşti români” (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A avut o îndelungată activitate teatrală pe marile scene bucureştene, precum Teatrul Odeon, Teatrul Municipal, devenit Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”.
Printre piesele din repertoriul ei s-au numărat: „Scufiţa Roşie” de Evgheni Ciornîi, „Pescăruşul” de Cehov, „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare etc. Marietta Rareş a fost distribuită de-a lungul timpului şi în filme, în care a apărut în roluri de plan doi, precum: „Ecaterina Teodoroiu” (1921, r. Nicolae Barbelian), „În sat la noi” (1951, r. Jean Georgescu şi Victor Iliu) și „La moara cu noroc” (1956, r. Victor Iliu). Ea a jucat si în piese de teatru pentru televiziune şi a făcut parte, de asemenea, din distribuţia serialului pentru televiziune „Cireşarii” (r. Andrei Blaier, 1972).
La cea de-a II-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, la care au fost decernate premiile pentru stagiunea teatrală 1992/1993, Senatul UNITER a acordat „Premiul pentru întreaga a activitate” actriţei Marietta Rareş, potrivit www.uniter.ro. A murit pe 4 februarie 1993 la Bucureşti.
2001: A murit compozitorul francez de origine română Iannis Xenakis
Iannis Xenakis s-a născut pe 29 mai 1922 la Brăila, devenind arhitect, matematician şi compozitor de referinţă al secolului XX, potrivit unui material realizat de savantgarde.ro, publicat pe blogul Adevărul.
Pe când avea doar zece ani a emigrat cu familia în Grecia. La maturitate, în timpul ocupaţiei naziste a participat din plin la mişcarea de rezistenţă a grecilor. În 1947 a obţinut diploma de inginer la Politehnica din Atena, dar din cauza vederilor sale politice a emigrat în Franța. La Paris a lucreat în umbra celebrului Le Corbusier. În 1967 a ajuns la Indiana University, în Bloomington unde a predat timp de cinci ani . La întoarcerea în Franţa, în 1972, a fondat Centre d'Etudes de Mathematiques et Automatiques Musicale şi, timp de 17 ani, a fost profesor la Sorobona.
Faima i-au conferit-o, însă, contribuţiile la istoria muzicii, mai exact, genul stocastic, al cărui pionier a fost, o muzică compusă pe baza sistemelor probabilistice. Iannis Xenakis murit pe 4 februarie 2001, la Paris.
2003: Parlamentul Iugoslav a proclamat oficial nașterea noului stat Serbia-Muntenegru
La 4 februarie 2003, Parlamentul Federal al Iugoslaviei a creat o uniune de stat mai degajată sau confederație – Uniunea Statală Serbia și Muntenegru, deși numele Iugoslavia era încă frecvent utilizat. A fost adoptată o nouă cartă constituțională pentru a stabili cadrul de guvernare al țării.
2004: Mark Zuckerberg lansează rețeaua de socializare Facebook
Facebook, care este acum una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume, a luat naștere pe 4 februarie 2004, fiind în principal creaţia lui Mark Zuckerberg ajutat de câţiva prieteni şi chiar de fraţii Winklevoss care aveau mai târziu să-l dea în judecată pentru că le-a furat ideea.
La început, Facebook a fost disponibilă doar studenţilor, pornind de la Harvard către celelalte mari universităţi. În octombrie 2013, Zuckerberg a spus că Facebook a avut succes, deoarece a fost ceva mai mult decât un motor de indexare informaţii. El a afirmat că reţeaua sa socială a creat un cadru în care oamenii să se simtă confortabil să împărtăşească informaţii despre ei, pe când produsele concurente pur şi simplu au omis partea umană din site.
2019: A murit scriitorul şi jurnalistul George Stanca
George Stanca s-a născut pe 7 mai 1947 în Buftea şi a absolvit Institutul de Construcţii din Bucureşti. În timpul studenţiei, el a fost solistul formaţiei rock Odeon.
Pe lângă cariera literară, el a lucrat şi ca inginer de execuţie, în investiţii şi în proiectare. Debutul ca publicist a avut loc în 1971, în revista „Săptămâna“ lui Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-uşoară. A fost redactor la revista „Flacăra“ şi membru fondator, alături de Adrian Păunescu şi Dorin Tudoran, secretar muzical al Cenaclului Flacăra şi reporter. A debutat în „Luceafărul“ (1978) cu poezii semnate G.G. Crăciun, iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri „Tandreţe maximă“ (1981), urmat de „Poeme pricinoase“ (1983) şi „Excursie cu liftul“ (1988).
De-a lungul carierei, George Stanca a fost redactor-şef şi director a numeroase publicaţii, dar şi proprietarul unora. De asemenea, a fost şi realizator de radio şi TV. Din 2007 era editorialist al ziarului „Click!“. A murit pe 4 februarie 2019.
Se încarcă comentariile...
