Video 15 octombrie, ziua în care spioana cu o mie de fețe, Mata Hari, este executată. Și-a folosit frumuseţea pentru a obţine secrete strategice

0
Publicat:

Pe 15 octombrie 1917, Mata Hari, spioana cu o mie de fețe, era executată de Franța. Tot într-o zi de 15 octombrie s-au născut filosoful Friederich Nietzsche și Carol al II-lea, cel care a fost al treilea rege al României.

Mata Hari a fost numită spioana cu o mie de fețe FOTO: Arhiva
Mata Hari a fost numită spioana cu o mie de fețe FOTO: Arhiva

Alte evenimente importante din istoria zilei:

1582: Începe adoptarea calendarului gregorian

Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare răspândire. Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a sărbători Paștele la data pe care o credeau ei că a fost stabilită la Primul conciliu de la Niceea în anul 325.

Deși unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate Bisericile creștine să sărbătorească Paștele în aceeași zi, în realitate aceasta nu s-a întâmplat.

Biserica Alexandriei sărbătorea Paștele în sâmbăta după sau în a 14-a zi după luna plină care cădea după echinocțiul de primăvară, pe care l-au stabilit pe 21 martie. Însă Biserica Romei considera că echinocțiul cădea pe 25 martie și folosea altă zi a de sărbătorire.

Calendar gregorian FOTO: Arhiva
Calendar gregorian FOTO: Arhiva

Din secolul al X-lea, toate bisericile (cu excepția a câteva de la granița Imperiului Bizantin), au adoptat Paștele alexandrin, care plasa încă echinocțiul pe 21 martie. Deși călugărul britanic Beda Venerabilul notase deja schimbarea datei în 725, ea a continuat să se schimbe chiar în secolul al XVI-lea.

Potrivit Wikipedia, introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic.

1783: Primul zbor cu un balon cu aer cald, cu echipaj uman

Joseph-Michel Montgolfier și Jacques-Étienne Montgolfier sunt cei doi frați care au fost fabricanți de hârtie, inovatori și inventatori francezi. Sunt cunoscuți în întreaga lume ca primii realizatori ai zborului cu mașini mai ușoare decât aerul, inventatorii balonului cu aer cald- globe aérostatique-în limba franceză.

Cei doi au lansat și primul balon aeropurtat, condus de un pilot, în persoana lui Jacques-Étienne. Printre alte realizări importante, se pot menționa și pompa de apă hidraulică (inventată de Joseph-Michel), crearea primei școli profesionale de fabricanți de hârtie (Jacques-Étienne) și inventarea unui proces industrial de fabricare al hârtiei transparente.  

balonul fratilor Montgolfiere 1783 wikipedia jpg

1793: Regina Maria Antoaneta a Franței este judecată și condamnată pentru trădare

Maria Antoaneta a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea. La vârsta de 15 ani s-a măritat cu Ludovic al XVI-lea al Franței, devenind astfel regină a Franței. Maria Antoaneta devine regină a Franței și a Navarei la vârsta de optsprezece ani.

Situația Mariei Antoaneta devine mai precară când, la 6 august 1775, cumnata ei, contesa d'Artois dă naștere unui fiu, ducele d'Angoulême-moștenitorul prezumtiv al tronului Franței când tatăl lui, contele d'Artois devine regele Carol al X-lea al Franței în 1824.

Maria Antoaneta a Franței, executată FOTO: Arhiva
Maria Antoaneta a Franței, executată FOTO: Arhiva

Urmează o serie de pamflete grafice satirice care se concentrează în special pe impotența regelui și pe aventurile sexuale ale reginei cu bărbați și femei.

Maria Antoaneta a murit executată prin ghilotinare, în toiul Revoluției Franceze, pe 15 octombrie 1793, sub acuzația de înaltă trădare, nedovedită însă.

1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, filosoful „voinței de putere”

Est unul dintre cei mai importanți filosofi europeni al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat.  

Conceptul de „voință de putere” joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: „esența cea mai intimă a existenței este voința de putere”, potrivit Wikipedia.

 Friedrich Nietzsche, filosof german FOTO: Arhivă
Friedrich Nietzsche, filosof german FOTO: Arhivă

Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca pathos fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe.

Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a speranței într-o lume de dincolo. Astfel, contrar falselor interpretări ale filozofiei sale, supraomul nietzschenian nu este un om atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință în evoluție, așteptată și dorită de om. 

Nietzsche face distincție între morala celor slabi și cea a celor puternici. Astfel, în concepția lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare sunt de fapt valori prin care omul se neagă pe el însuși pentru a-și da aparența unei frumuseți morale și a se convinge de propria-i superioritate.  

1893: S-a născut Carol al II-lea, al treilea rege al României

A fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al regelui Ferdinand I al României și al soției sale, regina Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României).

După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României. S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său.

Carol al II-lea și regele Mihai FOTO: Arhivă
Carol al II-lea și regele Mihai FOTO: Arhivă

După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai.

Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul, în urma decesului Regelui Ferdinand I, în 1927.

1917: Faimoasa spioană Mata Hari este executată de Franța pentru spionaj

Mata Hari a fost numele de scenă al Margarethei Geertruida Zelle (n. 7 august 1876 în Leeuwarden- d. 15 octombrie 1917). S-a căsătorit la vârsta de 18 ani cu Rudolf MacLeord, un ofițer olandez de origine scoțiană.

Căsnicia se dovedește a fi o dezamăgire totală. MacLeod era alcoolic și o agresa în mod constant pe Margaretha, pe care o blama pentru dezamăgirile în carieră. De asemenea, avea relații extraconjugale cu o concubină, pe care o întreținea, o practică acceptată social la acea vreme.

După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa, în timpul Primului Război Mondial, ca dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei și apoi al Franței

În anul 1902, Margaretha Mata Hari a decis să practice dansul, ceea ce-şi dorise dintotdeauna. La Paris exista un public amator de stilul de dansuri provocatoare la care visa ea, astfel că, în anul 1905, ea a decis să se mute în capitala franceză, unde a adoptat numele de Mata Hari. Fără un soţ care să o ţină în frâu, Mata Hari a avut o mulţime de amanţi, majoritatea ofiţeri.

Despre Mata Hari, cea mai faimoasă spioană din lume, s-a spus că şi-ar fi folosit frumuseţea seducătoare pentru a obţine secrete strategice de la bărbaţi.

Mati Hari, regina spionajului FOTO: Historia
Mati Hari, regina spionajului FOTO: Historia

După izbucnirea Primului Război Mondial, acest stil de viaţă avea să o ruineze.

A fost acuzată de spionaj, iar pe 15 octombrie 1917 a fost executată, deși această calitate a ei a fost controversată.

1922: Are loc încoronarea Regelui Ferdinand I rege al României Mari

Ferdinand a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Ferdinand a devenit rege al Regatului României în 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I.

A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat drept rege al României Mari.

1948: S-a născut cântărețul Chris de Burgh, celebru pentru „„Lady in Red”

Christopher John Davison, cu numele de scenă Chris de Burgh, este un cântăreț și compozitor britanic. De Burgh a vândut peste 45 de milioane de albume în întreaga lume.

Chris de Burgh a semnat primul său contract cu A&M Records în 1974 și a participat cu Supertramp la turneul Crime of the Century, construindu-și o mică bază de fani. Albumul sau de debut a fost Far Beyond the Castle Walls, lansat în 1974, care nu a reușit să pătrundă în topuri.

Artistul Chris de Burgh FOTO: Arhiva
Artistul Chris de Burgh FOTO: Arhiva

Primul mare succes a venit în 1986 cu balada „Lady in Red”, care a ajuns pe locul 1 în topurile britanice și pe locul 3 în Statele Unite. Albumul însoțitor, Into the Light, a ajuns numărul doi în UK și numărul 25 în SUA.

2019: A murit Tamara Buciuceanu-Botez, supranumită „Doamna comediei româneşti“

Mare actrița de teatru și film, Tamara Buciuceanu-Botez, s-a născut în 1929. A fost cea mai îndrăgită profesoară din cinematografia românească, ea fiind cunoscută pentru rolul „Isoscel”, din filmul „Liceenii”.

Publicul român și-o va aminti mereu în roluri memorabile precum Aneta Duduleanu din „Cuibul de viespi”, regia Horea Popescu, Chiriţa din ”Chiriţa în provincie”, regia Alexandru Dabija, sau Isoscel din „Liceenii”, regia Nicolae Corjos. 

„Oamenii mă strigă pe stradă Madame Isoscel”, spunea regretata artistă.

Între 1948-1951 a frecventat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri" din Iaşi, însă în anul IV de studii s-a transferat la Bucureşti, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Ion Bălţăţeanu. A absolvit în anul 1952.

Tamara Buciuceanu a făcut o carieră impresionantă şi în televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion.

A fost căsătorită din 1962 cu medicul anestezist Alexandru Botez (decedat în 1996). Nu a avut copii.

La împlinirea vârstei de 90 de ani, Tamara Buciuceanu-Botez spunea: „Când m-am născut eu, noaptea, doctorul i-a spus mamei: «Doamnă, e o lumină afară…ca ziua…fetiţa asta o să aibă noroc…o să aibă o stea!»“, povestea îndrăgita actriță în volumul monografic „O viaţă închinată scenei“, de Bogdana Darie.

Tamara Buciuceanu-Botez s-a stins din viață pe data de 15 octombrie 2019, la vârsta de 90 de ani, din cauza unei afecțiuni cardiace.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite