1 aprilie: Masacrul de la Fântâna Albă. Ziua în care 3.000 de români au fost uciși şi ascunşi în pădure

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tot pe 1 aprilie s-au născut regizorul Cătălin Naum, actorul, balerinul și coregraful Cornel Patrichi, legendarul portar Helmuth Duckadam.

Masacrul de la Fântâna Albă
Masacrul de la Fântâna Albă

1939: S-a născut actorul şi regizorul Cătălin Naum

Regizorul Cătălin Naum a fost unul dintre cei mai apreciaţi pedagogi din domeniul artei teatrale. Activitatea maestrului la Teatrul Podul, unde a format generaţii întregi de studenţi şi tineri actori, i-a desăvârşit statutul de profesionist.

Cătălin Naum a fost apreciat de întreaga lume teatrală, personalităţi din domeniu precum Oana Pellea şi Ilinca Goia au transmis mesajele lor de condoleanţe.

Cătălin Naum FOTO incomemagazine.ro

1941: masacrul de la Fântâna Albă

A fost declarată de Parlamentul României zi naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, în urmă cu 80 de ani, în Bucovina de Nord unde între 2.000 şi 4.000 de români au fost ucişi de către trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din URSS în România.

Masacrul de la la Fântâna Albă
Masacrul de la la Fântâna Albă

Deşi, potrivit unor date, nu au fost omorâţi mai mult de 48 de civili, martorii locali au povestit despre un număr de victime mult mai mare, susţinând că supravieţuitorii au fost torturaţi, executaţi sau îngropaţi de vii în morminte. Alţi supravieţuitori au fost luaţi pentru a fi torturaţi şi ucişi de către NKVD.

1944 - S-a născut Cornel Patrichi, actor, balerin şi coregraf

Cornel Patrichi a fost unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi şi balerini din România, el fiind denumit „regele dansului în comunism“, ca urmare a relaţiei apropiate pe care o avea cu Nicu Ceauşescu.

După ce în 1962 a absolvit Liceul de Coregrafie, Patrichi s-a angajat ca prim balerin la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“, prilej cu care a apărut în revista „Cărăbuş“, ca mai apoi, în 1970, să treacă la Teatrul Fantasio. Cariera în teatru a mers mână în mână cu cea din televiziune, mai ales în 1973, atunci când a colaborat cu regizorul Alexandru Bocăneţ. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Valeriu Lazarov care l-a rugat să îl ajute cu realizarea unor coregrafii pentru un film. „Valeriu Lazarov m-a chemat la televiziune şi m-a întrebat dacă aş putea să-i fac nişte coregrafii frumoase. Am lucrat câţiva ani. El a făcut un filmuleţ cu mine şi Salome, o cântăreaţă care câştigase Eurovisionul în acel an“, povestea Patrichi într-un interviu.

Cornel Patrichi
Cornel Patrichi

Cornel Patrichi a jucat şi în filme, dintre care amintim „The King of Communism: The Pomp & Pageantry of Nicolae Ceausescu“ (2002), „Detaşamentul Concordia“ (1980), „Melodii, melodii...“ (1978), „Gloria nu cântă“ (1976), „Alexandra şi infernul“ (1975), „Un august în flăcări“ (1974), „Veronica“ (1973), „Pentru că se iubesc“ (1972), „Pădurea pierdută“ (1971), „Balul de sâmbătă seara“ (1968), „De trei ori Bucureşti“ (1968) etc. Totodată, el a realizat coregrafii pentru producţii precum „Viraj periculos“ (1983), „Eu, tu şi Ovidiu“ (1977), „Bună seara, Domnule Wilde“, „Actorul şi sălbaticii“ (1975), „Cântecele mării“ (1971).

1959 - S-a născut Helmuth Duckadam, fost portar de fotbal al formaţiei Steaua

A intrat în istorie după ce a apărat patru penalty-uri într-o finală de cupă europeană şi spune că, dacă ar da timpul înapoi, s-ar face bodyguard pentru a avea grijă de una dintre cele mai râvnite femei din lume: Jeniffer Lopez. Helmuth Duckadam, supranumit „Eroul de la Sevilla“,

Helmuth Duckadam FOTO Adevărul

2003 - A murit actorul Mihai Mereuţă

S-a născut în localitatea Santa Mare, jud. Botoşani, într-o familie de ţărani. După terminarea gimnaziului din localitatea natală, pleacă la liceu la Iaşi. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, menţionează www.ziarulmetropolis.ro. În paralel, urmează cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, unde are posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filozofi e, cât şi a Conservatorului, în 1948, este angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.

Teatrul îi dă mai multe satisfacţii, oferindu-i roluri de mai mare anvergură, în timp ce filmul îl menţine în categoria episodicilor indispensabili, notează http://aarc.ro. La început, a jucat la Naţionalul din Iaşi, apoi la Teatrul din Ploieşti. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, vine pe scena bucureşteană, conform www. cinemagia.ro.

Va juca alături de Ion Caramitru în piesa „Tineri căsătoriţi caută cameră”, alături de Mariana Mihuţ în „Interviu” şi alături de Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în „Opera de trei parale”. Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografi că din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie  împreună cu Constantin Morozan. A realizat numeroase roluri, lucrând cu importanţi regizori: Liviu Ciulei, în „Azilul de noapte” şi „Opera de trei parale”, Sanda Manu, în „Mincinosul”, Valeriu Moisescu, în „Casa cea nouă”, Tompa Gabor, în „Ivan Vasilievici”. A mai jucat, pe scena teatrului bucureştean, şi în spectacolele: „Cabala bigoţilor”, „Infidelitate conjugală” etc. Din 1991, după ce a ieşit la pensie, nu a mai jucat în teatru, dar a continuat să interpreteze roluri în fi lm, să colaboreze la radio şi la televiziune. A fost distribuit în fi lmele: „Erupţia” (1957), „Pădurea spânzuraţilor” (1964), amândouă în regia lui Liviu Ciulei; „Amintiri din Copilărie” (1965, r. Elisabeta Bostan); „Marele singuratic” (1976, r. Iulian Mihu); „Mânia” (1977, r. Mircea Veroiu); „Trandafi rul galben” şi „Misterele Bucureştilor” (1982), în regia lui Doru Năstase; „Liceenii” (1986) şi „Liceeni Rock&Roll” (1991), ambele regizate de Nicolae Corjos. În 1992, a avut ultimele apariţii în fi lme: „Doi haiduci şi-o crâşmăriţă” şi „Unde fugi maestre?”. Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa „Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii”, jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în regia lui Gelu Colceag.

A avut şi sute de roluri în piese radiofonice, precum: „Venea o moară pe Siret”, „Vama doctorului”, „Tinereţea lui Moromete”, „Sufl ete moarte”, „O lecţie de bun simţ”, „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, „Maitreyi”, „Maşina Infernală”, „În vreme de război”, „Ion”, „Intrusul”, „Ion Roată şi Unirea”, „Geniu Pustiu”, „Douăsprezece scaune”. În ultimii ani ai vieţii, a prezentat, la postul public de televiziune TVR 2, emisiunea „Ferma”. A murit la Bucureşti. (CAN)

2015 - A murit fostul arbitru de fotbal Nicolae Rainea

Nicolae Rainea, supranumit şi „Lotomotiva din Carpaţi” s-a stins din viaţă pe 1 aprilie, pe patul de spital. Faimosul arbitru a suferit complicaţii pulmonare şi cardiace severe, în faţa cărora până şi medicii au fost neputincioşi. Avea 81 de ani, iar extraordinara sa carieră în sport şi activitatea în administraţie păreau să îl facă nemuritor.

Marele arbitru va rămâne în memoria unei lumi întregi. De-a lungul carierei sale, Nicolae Rainea a alergat la antrenamente şi la meciuri aproximativ 200.000 de kilometri, de cinci ori ocolul Pământului pe la Ecuator!

Nicolae Rainea
Nicolae Rainea

Nicolae Rainea a fost de departe, unul dintre cei mai iubiţi arbitri pe care i-a dat România.

A arbitrat la turneele finale ale trei campionate mondiale (Germania 1974, Argentina 1978 şi Spania 1982) şi are la activ şapte finale de cupe europene.

1968 - S-a născut regizorul şi actorul Andreas Schnaas

S-a născut la Hamburg. A realizat primul său fi lm la vârsta de doisprezece ani. Filmul, intitulat „Hunted”, a fost fi lmat de către tatăl său, avându-l într-un rol pe bunicul său. Au urmat alte fi lme realizate fără niciun buget, până în 1989, când a adunat sufi cienţi bani pentru primul său lungmetraj, „Violent Shit”. Este un regizor care a adoptat exclusiv genul horror, devenind lider în Germania în industria fi lmelor de groază cu buget redus.

Au urmat producţii precum: „Zombie ‘90: Extreme Pestilence” (1991), „Violent Shit 2 -

Mother Hold My Hand” (1992).

image

Constrângerile bugetare au întârziat lansarea „Violent Shit 3 - Infantry Of Doom”, care a apărut pe ecrane în 1999. Andreas a regizat apoi „Der Kelch” („Goblet of Gore”, 2005) în 1996, deşi diverse probleme l-au întârziat până în 2005. Ca un omagiu adus regizorului italian Joe D’Amato, a refăcut, apoi, filmul clasic „Anthropophagous”, schimbând titlul în „Anthropophagous 2000” (1999). Tot

în 1999, a început să se pregătească pentru următorul său fi lm, „Demonium” (2001), care a fost primul său proiect 35MM, realizat cu actori profesionişti şi filmat în limba engleză, potrivit www.imdb.com. „Nikos” (2003) a fost primul fi lm pe care l-a regizat în America, cu starul Joe Zaso şi actriţa Felissa Rose, el jucând rolul lui Nikos. A regizat, apoi, filmul de acţiune „Don’t Wake the Dead” (2008), urmat de „Unrated: The Movie” (2009), „Karl the Butcher vs Axe” (2010) şi „Unrated II: Scary as Hell” (2011). A jucat în filme, precum „Necronos” (2010), „Tumors” (2011), „Zombie Infection” (2011), „Violent Shit: The Movie” (2015), „Freak in the Basement” (2018). În prezent, locuieşte în Rellingen, Germania, împreună cu soţia şi copiii. (DAD) Marea Britanie

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite