Culisele cursei contracronometru a administraţiei Biden de a împiedica o invazie a Ucrainei: de la primul avertisment la ultimul act

FOTO SHUTTERSTOCK

Preşedintele american Joe Biden a luat trei decizii cruciale pentru a contracara provocările ruse şi a împiedica un conflict armat în Ucraina, scrie NYT.

Cursa lui Biden a început în octombrie anul trecut, cu o serie de şedinţe secrete în care echipa de securitate naţională i-a prezentat informaţii sumbre colectate de servicii: Vladimir Putin se pregăteşte să invadeze Ucraina, l-au avertizat oficiali militari şi de informaţii pe preşedintele american.

Ei au adus în sprijin imagini prin satelit cu forţele ruse avansând metodic spre graniţele cu Ucraina. Dar SUA nu avea doar fotografii cu poziţionări ale trupelor, ci şi informaţii despre planuri ale unei campanii militare împotriva Ucrainei.

Biden a făcut prima mutare: l-a trimis pe directorul CIA William J. Burns la Moscova cu un mesaj pentru Putin: Ştim ce vrei să faci.

Sarcina lui Biden avea să fie dificilă, în contextul în care mulţi dintre aliaţii apropiaţi ai SUA erau sceptici că Putin chiar va trece la invazie. Cum nu se punea problema unei intervenţii militare împotriva Rusiei, aliaţii aveau la dispoziţie mijloace de ameninţare cu sancţiuni care trebuiau să fie într-atât de dure că s-ar fi resimţit şi în Europa şi SUA.

Situaţia actuală este că Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în regiunile separatiste din estul Ucrainei pe care le sprijină neoficial de opt ani şi cărora le-a recunoscut independenţa, iar asta după un discurs plin de amărăciune, luni. Nu este deocamdată clar până unde sau cât de rapid vor avansa aceste forţe.

SUA şi aliaţii lor au impus deocamdată sancţiuni limitate, rezervându-şi opţiunea unora mult mai cuprinzătoare în funcţie de mutările următoare ale lui Putin.

De la bun început, Casa Albă a fost pregătiră să admită că ar putea eşua în campania sa de a preveni invazia, dar, cel puţin, spun oficiali ai administraţiei, Biden a expus lumii intenţiile reale ale lui Putin, contribuind pe această cale la crea o unitate în uneori fracturata alianţă transatlantică.

Pe parcursul a trei luni şi jumătate, Biden a luat trei decizii cruciale cu privire la abordarea provocărilor Rusiei, potrivit interviurilor cu peste o duzină de oficiali înalţi ai administraţiei Biden şi alte persoane care au vorbit sub anonimat având în vedere discuţii confidenţiale.

Devreme în criza ruso-ucraineană, Biden a aprobat o recomandare de a împărtăşi cu aliaţii o gamă mai mare de informaţii de la servicii decât în mod normal. Ideea era să fie evitate dezacordurile privind eventuale sancţiuni în măsura în care toţi erau la curent cu ce aflase SUA.

În acelaşi timp, Biden a dat undă verde unei campanii de informare publică împotriva lui Putin care să-i poată demasca tacticile de negare menite să creeze dezbinare între aliaţi.

În acest an, când a devenit evident că Putin continuă să maseze trupe aproape de graniţa cu Ucraina, Biden a aprobat armament suplimentar către Ucraina şi a desfăşurat mai mulţi soldaţi în Estul Europei pentru a-şi arăta solidaritatea cu Ucraina şi a-şi linişti aliaţii îngrijoraţi de pe flancul estic al NATO.

La aproape patru luni de la primele întâlniri, Biden şi-a întrunit din nou echipa de securitate naţională.

Evaluările iniţiale ale intenţiilor lui Putin s-au dovedit corecte. Dar s-a mai dovedit că tot timpul decizia pornirii unui război a fost la Putin, astfel că, în ciuda tuturor eforturilor diplomatice, a prins contur impresia că războiul este inevitabil.

La şedinţa de duminica trecută, discuţiile s-au îndreptat în mai multe noi direcţii: să fie sau nu trimise mai multe trupe în ţările NATO? Cum să fie susţinută rezistenţa ucraineană când are loc invazia? Cum să fie abordat afluxul de refugiaţi? Cum să fie gestionate consecinţele economice ale sancţiunilor economice contra Rusiei asupra Europei şi SUA?

„Riscul pentru SUA este ca aliaţii să nu se menţină uniţi. Această criză şi acest mod de confruntare cu Rusia va persista luni şi ani, nu doar câteva zile sau săptămâni”, spune Jeremy Bash, fost şef de personal la CIA şi Departamentul Apărării în mandatul lui Obama.

Convingerea aliaţilor

Întâlnirile cu aliaţii cei mai apropiaţi ai SUA au început devreme, în cursul deplasării la Roma a lui Biden pentru întâlnirea cu liderii ţărilor din Grupul celor 20. Cu acest prilej Biden a avut discuţii cu cei mai influenţi membri NATO - Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia - schiţând primul plan de răspuns la agresiunea Rusiei. Oficialii americani precizează, însă, că, curând, s-a înfiripat şi planul de a mări cercul de încredere în privinţa Ucrainei - în cadrul unei serii de videoconferinţe securizate, Casa Albă a început să împărtăşească informaţii înalt clasificate cu un grup lărgit: Polonia, România, preşedintele UE, Canada, dar şi oficiali de rang înalt ai NATO.

Biden nu a reuşit să-i convingă pe toţi.

Pe 17 noiembrie, Avril D. Haines, directorul serviciilor naţionale, s-a deplasat la birourile NATO pentru a livra o prezentare. Deşi SUA nu fost mereu dispuse să împărtăşească cele mai valoroase informaţii de la servicii cu alte guverne, de data asta dăduse deja un avertisment Rusiei. Informarea care a urmat a suscitat o transformare a perspectivei aliate, au dezvăluit oficialii.

Responsabilii de informaţii europeni şi americani au declarat că, iniţial, Putin a crezut că SUA şi Europa vor rămâne dezbinate astfel încât nu vor dori să impună sancţiuni dure în apărarea Ucrainei. El şi-a făcut calculul că poate concentra forţe considerabile ca apoi să atace Ucraina sau să obţină concesii de la Kiev fără a întâmpina o opoziţie unificată din partea Europei.

„Potrivit evaluărilor noastre, cel mai probabil la sfârşitul verii Putin a dat instrucţiuni de pregătire a unor opţiuni militare împotriva Ucrainei”, spune Mikk Marran, directorul general al Serviciului Estonian de Informaţii. „În toamna lui 2020, am putut să identificăm atitudinea lui Putin: intuia că Occidentul este slab, în timp ce simţea că problema Ucrainei trebuia soluţionată”.

Alianţa a avut într-adevăr momentele ei slabe: reproşurile lui Trump la adresa NATO, furia europenilor la adresa lui Biden care nu i-a consultat în privinţa retragerii din Afganistan, disputa cu Franţa care a pierdut contractul submarinelor nucleare.

Totuşi Putin şi-a făcut greşit calculele, potrivit unor oficiali europeni şi americani. Pe măsură SUA a împărtăşit şi mai multe informaţii cu NATO şi aliaţi individuali, atitudinea faţă de acţiunile Rusiei s-a înăsprit. E posibil chiar ca această coeziune, neaşteptată pentru Putin, să fi amânat chiar calendarul atacului, potrivit oficialului de informaţii estonian.

„Sunt în contact continuu cu aliaţii noştri din Europa şi cu ucrainenii”, spunea Biden jurnaliştilor la începutul lunii decembrie, asigurând că pregăteşte un set de măsuri ample şi suficient de puternice încât lui Putin „să-i fie foarte, foarte dificil să meargă înainte” pentru a face acele lucruri care îi îngrijorează pe oameni.

„Dar asta este miza acum”, adăuga el atunci.

Secretarul de stat american Anthony Blinken şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva FOTO EPA-EFE

Expunerea publică a intenţiilor lui Putin

La finele lunii noiembrie, Biden şi-a dat seama că este cazul să aibă o nouă discuţie cu Putin, pentru că forţele în apropierea graniţelor cu Ucraina continuau să se acumuleze şi pericolul unui război bătea la uşă.

Totodată, preşedintele american şi consilierii săi îşi făceau griji că Putin va profita de ocazie să manipuleze opinia publică prin încercarea de a disimula ce se petrecea de-a lungul graniţei, în zonele unde acumulase trupe.

Înainte de apelul telefonic cu omologul său rus, Biden a aprobat declasificarea unui document care arăta poziţionarea unor trupe şi tehnică militară ce puteau deveni o forţă considerabilă la graniţa cu Ucraina.

Un oficial de rang înalt al administraţiei a spus că au acţionat astfel, dezvăluind informaţii de spionaj în timp real, cu scopul ca publicul să vadă ce fac efectiv ruşii, gândindu-se că este cel mai bun mijloc de prevenţie a dezinformării Rusiei.

Strategia nu era lipsită de riscuri - lupta împotriva planurilor Rusiei cu mijloace informaţionale ar putea lăsa impresia că mai curând Biden aprinde un război decât să-l împiedice.

Directorul CIA , un diplomat de carieră, dar şi şefa informaţiilor  naţionale au susţinut strategia de declasificare ţintită a informaţiilor în măsura în care sursele şi metodele de colectare puteau fi protejate.

Un document publicat pe 3 decembrie a dat startul eforturilor SUA şi Marii Britanii de a declasifica informaţii cu privire la planurile Rusiei - printre acestea s-au numărat o campanie de sabotaj, orchestrarea unui puci, înregistrări video contrafăcute şi operaţiuni sub steag fals organizate de agenţia de informaţii militare, GRU.

În dimineaţa de 7 decembrie, Biden şi Putin au vorbit timp de oră şi 59 de minute. Potrivit oficialilor americani, Biden i-a dat de ales lui Putin:calea diplomatică sau riscul unor sancţiuni economice severe cu posibile consecinţe politice asupra puterii sale.

Biden avea suficientă experienţă şi familiaritate cu ambele ţări şi cu tacticile lui Putin. În plus, echipa sa diplomatică este compusă din aşa-numiţii „atlantişti”, cei care şi-au petrecut cariera preocupându-se de securitatea europeană (secretarul de stat american Antony J. Blinken a crescut la Paris).

Oficialii spun că, în convorbirile cu privire la Ucraina, Putin prefera să se angajeze în expuneri lungi şi detaliate despre Acordul de la Minsk aflat în centrul eforturilor diplomatice ruso-ucrainene, în speranţa de a crea confuzie.

Mobilizarea trupelor

În ziua de Crăciun, armata rusă a anunţat retragerea a 10.000 de soldaţi din apropierea graniţei cu Ucraina ca o dovadă că Putin nu are de gând să invadeze prea curând Ucraina.

Administraţia Biden nu s-a lăsat amăgită - aceste mişcări de trupe erau, dimpotrivă, semne de pregătire în vederea unei invazii.

Totuşi nu s-a dat înapoi în a fi de acord cu o săptămână de eforturi diplomatice intensive în Europa în săptămâna ce începea la 10 ianuarie. Scopul: să-l convingă pe Putin să nu-şi asume riscul unor sancţiuni copleşitoare.

Nici nu s-au încheiat bine discuţiile la Viena că la finele săptămânii Putin a trimis zeci de mii de soldaţi în Belarus, vecinul din nord al Ucrainei, pentru ceea ce a anunţat ca fiind manevre militare comune.

SUA şi-au reluat săptămâna următoare campania de informare a publicului cu o conferinţă de presă a Departamentului de stat privind proporţiile acţiunilor din Belarus. Apoi Biden a obţinut sprijinul politic bipartizan privind strategia sa.

Conferinţa lungă de presă care a urmat a fost cea în care Biden a făcut distincţia controversată între o incursiune minoră şi una majoră, sugerând că prima nu ar atrage sancţiunile devastatoare de care tot vorbeau SUA.

Echipa sa a trebuit ulterior să clarifice ce a vrut Biden să spună şi să-l asigure pe preşedintele ucrainean şi pe aliaţi că orice incursiune în Ucraina atrage după sine pedepsirea Rusiei.

În aceste luni, secretarul american al apărării Lloyd J. Austin a prezidat şedinţe bisăptămânale cu lideri militari şi civili de top pentru a şlefui opţiunile militare în funcţie de ceea ce el numeşte principii strategice de bază - evitarea confruntării directe în sau în preajma Ucrainei între Rusia şi SUA, cele mai mari puteri nucleare din lume.

La sfârşitul lunii ianuarie, atât Austin, un general cu patru stele cunoscut pentru judecăţile sale măsurate, cât şi Mark A. Milley, şeful Statului Major, un istoric militar ce poartă cu el o hartă a Ucrainei cu însemnări tactice, nu mai aveau nicio îndoială în privinţa celor peste 100.000 de soldaţi de la graniţă, despre care ruşii insistau că fac exerciţii militare.

„Domnule preşedinte, am intrat într-o perioadă de avertismente neechivoce. Putin îşi pune trupele pe poziţii pentru a lansa un atac, astfel că e timpul să fim în postura de a răspunde rapid”,i-a spus Austin lui Biden, potrivit unui oficial de la Pentagon.

Pe 22 ianuarie, Biden a ascultat opţiunile propuse de Pentagon în scopul de a muta resursele militare mai aproape de Putin - printre ele şi propunerea de a trimite între 1.000 şi 5.000 de soldaţi în Estul Europei, cu posibilitatea de a creşte numărul lor de câteva câte ori dacă situaţia se degradează. Pe 2 februarie, primul grup de paraşutişti a fost trimis în Polonia.

Ce se întâmplă după ce Putin a decis să treacă la fapte

După ce luni de zile a încercat să împiedice izbucnirea unui război în Europa, în prezent, cu trupele ruse în mişcare, Biden şi consilierii săi au noi dificultăţi de înfruntat.

De pildă, o incursiune limitată a Rusiei ar putea diminua determinarea alianţei pe care Putin s-a străduit să o formeze.

Ben Rhodes, fost consilier adjunct de securitate naţională în administraţia Obama, crede că Putin ar putea să nu avanseze în mod imediat în restul Ucrainei pentru a evita refugiaţi în masă şi lupte majore.

„Este mai simplu să convingi lideri de lucruri altminteri greu de înfăptuit atunci când consecinţele mult mai dramatice sunt clare tuturor”, explică el, potrivit NYT.

O invazie în ritm lent, în care forţele lui Putin ar staţiona chiar şi luni de zile în regiunile controlate de separatişti, ar putea nărui sprijinul bipartizan pentru abordarea dură  câştigat de Biden în luni de zile, în condiţiile în care, după ultimele acţiuni ale Rusiei, republicanii au cerut măsuri în forţă contra economiei ţării.

În prezent, când Putin pare să ignore ameninţările sancţiunilor, Biden riscă să se confrunte cu reproşuri că nu a făcut destul pentru a împiedica o  invazie.

„Sancţiunile pot impune un cost mare şi face lucrurile mai dificile pentru Putin. Dar ele nu au puterea să-i destabilizeze total calculele”, spune Rhodes.