Cum s-a transformat Vladimir Putin într-un lider izolat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin FOTO GettyImages/Gulliver
Vladimir Putin FOTO GettyImages/Gulliver

La un an de la preluarea celui de-al treilea mandat de preşedinte, Vladimir Putin a devenit din ce în ce mai izolat. Popularitatea lui este în scădere, economia Rusiei se îndreaptă spre recesiune, iar oamenii care cândva l-au influenţat acum l-au abandonat sau au fost concediaţi.

Televiziunea de stat rusă difuzează frecvent imagini în care preşedintele rus îi ceartă pe membrii guvernului pentru neîndeplinirea ordinelor sale. Tactica lui Putin de a se lăsa filmat în ipostaze în care se poartă ca un comandant dur este tipică mandatului prelungit, intenţia sa fiind de a se prezenta ca arbitrul suprem, notează Reuters într-o amplă analiză.

Furios şi intimidant, Putin stă în capul mesei, înconjurat de membrii guvernului său. Miniştrii se foiesc pe scaune, în timp ce preşedintele îi umileşte, unul câte unul. Un singur om îndrăzneşte să riposteze. A doua zi, el este concediat“, descrie Reuters una dintre scenele în care Putin îşi exercită puterea. 

Demiterea vicepremierului Vladislav Surkov, cândva un ajutor de încredere al preşedintelui şi arhitectul sistemului politic care concentrează toată puterea în mâinile lui Putin, a evidenţiat cât de izolat a devenit liderul de la Kremlin în ultimul an. Surkov a fost demis atunci când protestatarii anti-Putin au pus la îndoială chiar fundaţia structurii pe care el a creat-o. 

De la plecarea lui Surkov, veteranii agenţiilor de securitate şi de spionaj şi alţi conservatori denumiţi „siloviki“ (oameni cu putere) au câştigat prioritate în modelarea strategiei preşedintelui. 

Schimbări în abordările Kremlinului

Înlocuirea lui Surkov cu Viaceslav Volodin, un om mult mai puţin sofisticat, a marcat o schimbare în politică faţă de retorica anti-occidentală şi tactici mai dure împotriva protestatarilor regimului. 

Îndepărtaţi au fost şi reformatorii mai liberali, dar şi liberalii din punct de vedere economic, care erau o prezenţă nelipsită în primul mandat de preşedinte al lui Putin. Însuşi Medvedev, cel care a preluat mandatul de preşedinte atunci când Putin nu mai avea voie din punct de vedere legal, priveşte cu umilinţă cum multe dintre reformele sale liberale sunt răsturnate acum de Putin, şi chiar poziţia lui de premier este ameninţată, scrie Reuters.

Tactici dure

Cel mai clar semn al orientării către forţele mai conservatoare este abordarea tot mai dură faţă de mişcarea protestatară, condusă în special de clasa mijlocie din marile oraşe ruse.

În cele 12 luni de când Putin s-a reîntors la Kremlin, Parlamentul a adoptat o serie de legi care, susţine opoziţia, sunt opresive şi menite să-i reducă la tăcere. Mai mulţi lideri ai opoziţiei, inclusiv bloggerul anti-corupţie Alexei Navalny, sunt ameninţaţi cu închisoarea pentru părerile lor.

„Îmi aduc foarte bine aminte de cum era pe vremea lui Stalin. Pot să spun că liderii noştri de-acum se reîntorc la acele vremuri, prin presiunea exercitată asupra oricărui semn de activitate civilă“, spune Liudmila Alexeyeva, o susţinătoare a drepturilor omului.

Putin neagă reîntoarcerea la stalinism, dar în montajul televizat anual difuzat luna trecută, spunea că ţara are nevoie de ordine şi de disciplină, cuvinte folosite deseori de admiratorii lui Stalin.

Pentru a-şi recâştiga popularitatea, Putin s-a întors către măsurile economice populiste şi către muncitorii din provincie, principalii săi susţinători. El vorbeşte mult despre reducerea dependenţei Rusiei de exporturile de energie şi alte resurse naturale, lucru care lasă ţara vulnerabilă în faţa unei scăderi a preţului petrolului. Şi, totuşi, a evitat să facă acest lucru, tocmai din cauza riscului asupra popularităţii sale: e posibil ca independenţa Rusiei faţă de exporturi să lovească în buzunarele votanţilor, scrie Reuters.

„Oamenii sunt nemulţumiţi. Poţi face campanie, poţi încerca să convingi şi să faci promisiuni, dar oamenii simt o scădere în modul de trai. Chiar şi cu propaganda şi cu declaraţiile populiste, Putin îşi pierde susţinerea“, spune Lev Gudkov, şeful unui grup de sondaje independent.

Oligarhii sunt neliniştiţi

Primul mandat al lui Putin, din 2000 până în 2004, a fost marcat de consolidarea puterii, prin controlarea unor zone periculoase precum Cecenia şi de aducerea la respect a afaceriştilor bogaţi. Al doilea mandat, din 2004 până în 2008, s-a concentrat pe avântul economic şi pe întărirea controlului politic. În mandatul de premier, Putin a fost ocupat cu recuperarea după criza economică şi cu pregătirea drumului de întoarcere la Kremlin.

Cel de-al patrulea stagiu al dominaţiei lui Putin este marcat, susţin criticii, de o stagnare politică şi economică.

Sondajele arată că principala problemă de care trebuie să se ocupe Putin este corupţia, dar mai indică şi că oamenii au foarte puţină încredere că este în stare să facă asta. Unii îl văd pe preşedinte ca pe unul dintre creatorii şi beneficiarii acestui sistem politic.

Eforturile sale de a se asigura că ruşii îşi păstrează banii în ţară a început să-i tulbure pe oamenii de afaceri bogaţi de care Putin depinde. Riscul înăspririi legislaţiei, în sensul limitării transferurilor de bani în străinătate, este tocmai că îi descurajează pe oamenii de afaceri să-şi păstreze banii în ţară. Capitalul a continuat să zboare din ţară, iar oligarhii ameninţă că sunt dispuşi să plece odată cu el şi să-şi mute companiile în afara Rusiei. 

Observatorii spun că Putin şi-a pierdut abilitatea de a-şi asigura un nou mandat în 2018, asta dacă nu reuşeşte să scoată Rusia din stagnarea în care e acum, conchide Reuters.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite