Cum încearcă Vladimir Putin să-l provoace pe Donald Trump

Recentele manevre făcute de ruşi pe Coasta de Est a Statelor Unite şi în Marea Neagră par să indice faptul că Moscova se angajează într-un joc prin care testează reacţiile Washingtonului.

Relaţiile dintre Kremlin şi Casa Albă rămân tensionate în ciuda faptului că noul lider de la Casa Albă, Donald Trump, şi-a exprimat nu o dată intenţia de a îmbunătăţi relaţiile dintre Statele Unite ale Americii şi Rusia.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, nava-spion rusească SSV-175 Viktor Leonov a patrulat vreme de câteva zile la aproximativ 30 de mile de Coasta de Est a Statelor Unite, într-un perimetru apropiat de Connecticut, respectiv Virginia, o acţiune ce a generat consternare, notează „Foreign Policy“.

Subiectul a fost discutat inclusiv de membri ai Congresului, iar în cadrul unei conferinţe de presă însuşi noul preşedinte al Statelor Unite a catalogat prezenţa navei ca „nefiind bună“.

Această acţiune a ruşilor a venit după alte câteva incidente care i-au făcut pe unii oficiali americani, dar şi din alte ţări să ridice din sprâncene. 

La jumătatea acestei luni, cotidianul „New York Times“ a relatat că Moscova a instalat un sistem de rachete de croazieră, într-o aparentă încălcare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Doar câteva zile mai târziu, avioane de luptă ruseşti s-au apropiat periculos de mult de un distrugător american aflat în Marea Neagră. 

Kremlinul testează terenul

În contextul în care este foarte greu de anticipat cum va reacţiona Donald Trump şi ce linii directoare va avea politica sa externă, ruşii nu ezită să ţintească punctele nevralgice ale administraţiei de la Casa Albă. Şi, ca de obicei, îşi folosesc capacitatea militară pe post de instrument politic, consideră „Foreign Policy“.

În ciuda faptului că Donald Trump nu s-a ferit să fie ostil faţă de Uniunea Europeană şi nici nu a dat dovadă de prea mult entuziasm în ceea ce priveşte angajamentul faţă de Ucraina, profesioniştii ruşi din domeniul politicii externe au fost îngrijoraţi încă de când republicanul a câştigat alegerile. Altminteri, când singura superputere reală a lumii devine imprevizibilă, nimeni nu se simte confortabil. 

De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat recent că Moscova „nu şi-a făcut nicio iluzie“ în privinţa relaţiilor dintre SUA şi Rusia.

Acum, Rusia lui Vladimir Putin, care a exploatat multă vreme predictibilitatea şi prudenţa Statelor Unite, trebuie să se adapteze. Ca urmare, Moscova a început să pună la cale mici provocări prin care să testeze răspunsul Occidentului şi limitele pe care le acceptă. 

Prin fiecare incident se urmăreşte obţinerea de reacţii la un anumit tip de stimul - cum răspunde noua administraţie de la Casa Albă în faţa unor survoluri ruse periculoase, cum priveşte tratatele legate de armament semnate în trecut, dar şi cum se poziţionează faţă de acţiunile întreprinse de serviciile secrete ruse.

Răspunsul Casei Albe, crucial

Provocările sunt însă subtile, neurmărind să-l submineze pe Trump şi nici să-l facă să se simtă încolţit. În acest context, menţionează publicaţia citată, exerciţiile ruşilor nu trebuie interpretate drept preludiul unui război. 

Dar răspunsul Washingtonului în faţa provocărilor orchestrate de Rusia lui Putin este crucial. Problema este că, pentru moment, administraţia de la Casa Albă, care a încercat totuşi la Conferinţa de Securitate de la München să-şi asigure aliaţii europeni de susţinerea sa, pare prea absorbită de problemele interne pentru a oferi o replică, indiferent care este aceasta. 

Iar până când Kremlinul nu va putea stabili care sunt „liniile roşii“ trasate de administraţia Trump este foarte puţin probabil ca acţiunile sale de provocare geopolitică să înceteze.