Cum încearcă Vladimir Putin să se împace cu Occidentul

Rusia pare să-şi dorească relaţii mai bune nu doar cu unii dintre vecinii săi, ci şi cu Occidentul. Însă Moscova nu face paşi pentru a-şi normaliza relaţiile cu blocuri ca Uniunea Europeană sau NATO, ci se orientează doar spre anumite capitale, scrie „Newsweek“ într-un editorial semnat de Maxim Trudoliubov de la Kennan Institute. Iar Washingtonul nu lipseşte de pe listă.

Şi Rusia, şi Statele Unite par să fie gata pentru o cooperare militară în Siria. Moscova şi Ankara se concentrează pe îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, iar între Kremlin şi Helsinki s-au purtat recent discuţii privind securitatea reciprocă.

Intensificarea acestor contacte a venit cu puţin timp înainte de summitul NATO, care s-a desfăşurat la Varşovia în perioada 8-9 iulie. 

Moscova a venit cu o serie de propuneri pentru Washington menite să prevină o confruntare în cazul unei întâlniri între cele două părţi la nivel maritim sau aerian, potrivit reprezentantului permanent al Moscovei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko.

„Vorbim de distanţe minime între nave şi între aeronave, despre ce frecvenţe să fie folosite pentru stabilirea contactului şi alte măsuri care să ne ajute să înţelegem reciproc manevrele făcute“, a explicat Gruşko.

Potrivit unor afirmaţii apărute în mass-media, SUA şi Rusia discută şi despre o posibilă coordonare a eforturilor militare în Siria. Statele Unite ar putea ajuta Moscova să lovească grupurile jihadiste, atât timp cât Moscova se asigură că grupările care fac opoziţie regimului Assad nu vor mai fi atacate.

Deşi Washingtonul a făcut această propunere săptămâna trecută, potrivit unui oficial american citat de „The Wall Street Journal“, răspunsul Kremlinului ar putea întârzia până la câteva săptămâni, întrucât Moscova aşteaptă ca armata siriană să preia controlul asupra oraşului Alep, situaţie care ar schimba datele problemei.

Pe de altă parte, preşedintele american, Barack Obama, analizează posibilitatea de a oferi Rusiei prelungirea tratatului START II, ce vizează reducerea forţelor nucleare, dar oficiali de la Moscova au sugerat că ar putea impune o serie de condiţii, inclusiv privind scutul antirachetă din România şi Polonia, pentru a fi de acord, relatează „The Washington Post“ şi Interfax.

Helsinki, un punct fierbinte

Recent, preşedintele Vladimir Putin a fost în Finlanda pentru a discuta cu omologul său Sauli Niinisto despre securitatea reciprocă, o vizită care a venit în contextul dezbaterilor din Finlanda şi Suedia privind o posibilă aderare a acestor ţări la Alianţa Nord-Atlantică.

Liderul de la Kremlin nu a ezitat să afirme că armata rusă şi-ar putea deplasa trupele mai aproape de graniţa cu Finlanda, dacă această ţară ar deveni membră a Alianţei. „NATO ar ajunge peste noapte la graniţele Federaţiei Ruse (...) Credeţi că trupele noastre vor mai rămâne la 1.500 de kilometri depărtare?“, a spus el.

Pe de altă parte, Putin a promis că va avea în vedere tema avioanelor militare care zboară în zona Mării Baltice cu emiţătoarele ce permit identificarea lor închise, fapt ce poate provoca incidente, iar a doua zi, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a dat ordin să se ia măsuri pentru ca zborurile din această zonă să fie mai sigure.

Relaţia cu Ankara, în reparaţii capitale

Până şi relaţiile ruso-turce au început să se încălzească. Imediat după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan i-a cerut scuze lui Putin pentru doborârea unui avion militar rus, la sfârşitul anului trecut, liderul de la Kremlin s-a grăbit să reînnoade relaţiile cu Ankara. Miniştrii de Externe din cele două ţări au discutat despre coordonarea operaţiunilor antiteroriste în Siria, chiar dacă Rusia şi Turcia sunt departe de a fi de acord privind care sunt grupările care trebuie desemnate ca fiind teroriste.

În plus, Rusia şi Turcia au nevoia una de cealaltă în plan economic. Turiştii ruşi sunt dornici să revină în Turcia, iar produsele fermierilor turci sunt aşteptate pe rafturile magazinelor din Rusia. Sunt aspecte care demonstrează că economia Rusiei o duce tot mai rău, fapt evidenţiat şi de bugetul alocat apărării, care nu va creşte pentru prima dată în ultimii 15 ani. 

În planul relaţiilor externe, Moscova preferă o abordare bilaterală şi pentru că vede în Uniunea Europeană un bloc în declin, în special în contextul potenţialei ieşiri a Marii Britanii din această structură, dar şi pentru că relaţia Kremlinului cu NATO are nevoie de o redefinire. În plus, din punct de vedere militar, Rusia este slabă în comparaţie cu Alianţa Nord-Atlantică, iar discrepanţele nu vor dispărea curând. Totuşi, Rusia încearcă să demonstreze că poate fi un partener de încredere, dar al unor ţări anume.