Campania lungă de sabotaj dusă de Putin prin spionii săi înainte de a lansa invazia din Ucraina

Campania lungă de sabotaj dusă de Putin prin spionii săi înainte de a lansa invazia din Ucraina

Nori negri deasupra Kremlinului FOTO Shutterstock

O campanie secretă şi activă de sabotaj, cu explozii misterioase provocate la depozite de muniţii şi ameninţări la adresa unor actori implicaţi în comerţul cu arme, i-a permis Rusiei să aibă un avantaj iniţial în războiul împotriva Ucrainei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rusia duce această campanie de sabotaj de aproape un deceniu, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, în 2012, după patru ani petrecuţi ca prim-ministru.
 
Tacticile sale au constat în lansarea unor ameninţări la adresa vânzătorilor de arme pentru a-i descuraja în face acorduri în domeniu cu Ucraina şi în aruncarea în aer a unor depozite de armament din Europa Centrală şi de Est, relatează ziarul american „The Washington Post”.
 
Obiectivul lui Putin era de a împiedica înarmarea Ucrainei şi de a reduce astfel capacitatea sa de rezistenţă în cazul unui război.
 
Foste membre ale Uniunii Sovietice, Rusia şi Ucraina folosesc aceleaşi tipuri de artilerie, bazate în principal pe cartuşe de calibre de 122 mm şi 152 mm, considerate de domeniul trecutului.
 
Rusia lansează în jur de 60.000 de cartuşe pe zi, adică de zece ori peste capacitatea Ucraina de a contracara. În timp ce o parte din acest stoc a fost distrus în urma sabotajului rusesc, oferta globală nu se poate ridica la nevoile Ucrainei pentru a se apăra, notează sursa citată.
 
„Chiar dacă toată lumea ne-ar da această muniţie, tot nu ar fi suficientă”, a declarat pentru „The Washington Post” Hanna Maliar, adjuncta ministrului ucrainean al Apărării.
 
Unii actori implicaţi în comerţul cu arme au mărturisit pentru ziarul american că au primit ameninţări cu moartea dacă livrează armament Ucrainei. În alte cazuri, spioni ruşi încearcă să se infiltreze pentru a bloca sau a întârzia livrările de armament către Ucraina.
 
„Ruşii lucrează foarte mult pentru a se asigura că nu putem semna contracte. Şi apoi, dacă semnăm un contract, pentru a ne împiedica să primim obuze aici”, a declarat Maliar.

Agenţii 29155, căutaţi de Sofia şi Praga

Potrivit unor investigaţii jurnalistice ale portalului Bellingcat, unitatea secretă 29155 a GRU - Direcţia Principală de Informaţii a Statului Major al armatei ruse - a organizat explozii de muniţii la depozite de armament din Bulgaria şi Cehia.
 
Autorităţile de la Sofia anchetează implicarea spionajului rusesc în cel puţin patru explozii produse în teritoriul bulgar între 2011 şi 2020 şi în tentativa de otrăvire cu agentul neurochimic Noviciok a vânzătorului de armament Emilian Ghebrev.
 
Trei cetăţeni ruşi suspectaţi că lucrează pentru GRU sunt căutaţi în cazul Ghebrev, petrecut în aprilie 2015, cu aproape trei ani mai devreme de încercarea de otrăvire cu aceeaşi substanţă, tot de către GRU, a fostului agent dublu rus Serghei Skripal.
 
Referitor la explozii, autorităţile de la Sofia au constatat că prezintă similitudini între ele: „Nu au fost identificate cauze specifice, nu există victime. Declanşarea exploziilor s-a făcut în siguranţă, de la distanţă. Produsele distruse în aceste explozii erau destinate exporturilor în Georgia şi Ucraina. S-a stabilit că şase cetăţeni ruşi suspectaţi de producerea unor explozii se aflau în Bulgaria în perioada incidentelor”.
 
„Dovezile strânse duc la concluzia că scopul cetăţenilor ruşi era de a intercepta armament şi muniţie care urma să se îndrepte spre Ucraina şi Georgia”, a declarat procurorul general al Bulgariei.
 
De altfel, Sofia colaborează cu Praga pentru a vedea dacă există o posibilă legătură între cele exploziile din Bulgaria şi cele produse la depozitele de armament de la Vrbetice, Cehia.
 
Pe 17 aprilie anul trecut, Cehia a acuzat direct GRU şi statul rus de exploziile care au avut loc pe 16 octombrie şi 3 decembrie 2014 la depozitele de muniţie din Vrbetice şi a expulzat 18 agenţi ruşi care activau în teritoriul său sub acoperire diplomatică. Doi agenţi GRU au fost daţi în căutare.
 
Potrivit Cehiei, Rusia a sabotat acele arsenale pentru a împiedica livrarea unor arme de acolo către Ucraina, ţară aflată pe atunci în conflict cu separatiştii pro-ruşi din Donbas.
 
Prin urmare, Cehia a cerut o despăgubire în valoare de 39 de milioane de euro din partea Rusiei.
 
Rusia lui Putin a răspuns în stilu-i caracteristic. A negat toate acuzaţiile, a expulzat la rândul ei 18 diplomaţi şi a inclus Cehia pe lista ţărilor neprietenoase. De asemenea, Rusia a respins şi acuzaţiile Bulgariei, a lansat ironii împletite cu ameninţări şi a intrat într-un vârtej de expulzări de diplomaţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările