Siria, în pragul războiului civil

În trei zile de violenţe,  peste 120 de soldaţi sirieni au fost ucişi într-un oraş de la graniţa cu Turcia. Spectrul unui conflict armat sângeros ia amploare după ce bande armate au împuşcat poliţişti. Sunt şi voci care spun că aceştia au fost ucişi pentru că nu au tras în protestatari. 

Confuzia generalizată caracterizează situaţia actuală din Siria, unde evoluţia evenimentelor continuă să ridice numeroase semne de întrebare. Pe de-o parte, televiziunea de stat a anunţat că 120 de membri ai forţelor de ordine au fost masacraţi, iar zeci de civili au fost răniţi de „bande armate" în oraşul Jisr al-Shugur.

Potrivit postului naţional de televiziune, agenţii forţelor de ordine ar fi fost ucişi într-o „ambuscadă pusă la cale de bande înarmate", care au incendiat mai multe clădiri guvernamentale. Totodată, „bandele armate" ar fi sustras cinci tone de dinamită dintr-un depozit. Ministrul sirian de Interne, Mohammed Ibrahim al-Chaar, a promis că „statul va trata această situaţie cu asprime şi cu forţă, în limitele legii, şi nu vom rămâne cu mâinile în sân când e vorba de vreun atac armat". Pe de altă parte, unii bloggeri sirieni cred că masacrul comis acum câteva zile ar reprezenta de fapt o acţiune punitivă la adresa militarilor care nu au deschis focul împotriva demonstranţilor antiprezidenţiali.

Răscoala armatei 

Nu de aceeaşi părere sunt disidenţii sirieni, care contestă versiunea oficială a faptelor şi care susţin că, în realitate, regimul de la Damasc se confruntă cu o răscoală în toată regula a forţelor de ordine. Ar fi vorba de o „fisură din ce în ce mai mare" (după cum arată şi „Le Figaro") în rândul membrilor aparatului represiv de la Damasc. Conform unor informaţii - greu de verificat însă din cauza restricţiilor impuse presei -, poliţişti şi soldaţi aparţinând majorităţii sunnite ar fi refuzat să tragă împotriva manifestanţilor.

Presiuni la ONU

Situaţia explozivă din Siria a determinat o reacţie a Occidentului. Franţa şi Marea Britanie şi-au sporit presiunile pe lângă Consiliul de Securitate al ONU pentru adoptarea unei rezoluţii care să condamne represiunile din Siria. Londra, la rândul său, a afirmat că regimul preşedintelui Bashar Al-Assad şi-a pierdut legitimitatea. Iar Alain Juppe, ministrul francez de Externe, a declarat că „este de neconceput ca ONU să nu spună nimic în faţa intensificării violenţelor din Siria".

Refugiaţi în Turcia

Peste 120 de sirieni s-au refugiat în Turcia în noaptea de marţi spre miercuri, a anunţat presa de la Ankara, de teama violenţelor ce au loc şi în oraşul Djisr din nord-vestul Siriei. Pentru a scăpa de eventualele represiuni ale regimului de la Damasc, opozanţii sunt nevoiţi să fugă din ţară sau să-şi schimbe domiciliul pe cât de des posibil. Este şi cazul lui Chanine, un cyberdisident (jurnalist de profesie), căutat de autorităţi pentru că a difuzat informaţii despre începutul revoltei anti-Assad de la Deraa.

Revenirea la normal - imposibilă

Chiar dacă preşedintele sirian a promis reforme şi a anunţat recent o amnistie generală pentru 450 de prizonieri politici, chiar dacă a declarat că doreşte crearea unei comisii care să aibă drept principală misiune instaurarea pluripartidismului - eventualitatea revenirii la un climat politic normal pare extrem de îndepărtată, apreciază unii analişti. Opoziţia din exil consideră că reacţia autorităţilor siriene este tardivă şi că represiunea manifestanţilor antiguvernamentali a fost mult prea dură.

Manipulare la nivel înalt

Confuzia creată din cauza agitaţiei de pe scena politică a dus şi la apariţia unor încercări de provocări mediatice. Postul France 24 a fost victima unei manipulări anunţând demisia ambasadorului sirian la Paris, Lamia Chakkour. Ulterior, diplomatul sirian a dezminţit această informaţie.