Piaţa Tahrir, epicentrul cutremurului care zguduie Egiptul. Cum ar putea Morsi, preşedintele „mazilit“, să facă pace
0
Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo, pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.
În capitala egipteană, islamiştii, partizanii preşedintelui îndepărtat de la putere, continuă să se mobilizeze pentru a apăra ei înşişi „legitimitatea“ primului preşedinte din istoria ţării care a fost ales în mod democratic.
Pe de altă parte, cei care susţin organizarea de alegeri anticipate afirmă că destituirea lui Morsi nu este contrară democraţiei, aşa cum precizează Yasser, de profesie inginer, citat de France Presse. De asemenea, arată el, aşteaptă nerăbdător „declaraţia constituţională“ care trebuie să lanseze „noul Egipt în care toată lumea să fie integrată“.
După suspendarea Constituţiei şi destituirea preşedintelui Morsi, înlocuit de liderul Curţii Constituţionale, armata a dus o campanie de arestări în rândul liderilor din Frăţia musulmană, din care face parte şi Morsi care este încă reţinut.
În piaţa Tahrir este desfăşurat un drapel uriaş pe care este scris „Pleacă!“, slogan scandat la adresa preşedintelui islamist la 30 iunie, în cursul primelor manifestaţii masive împotriva şefului de stat, căruia i se reproşează că a acaparat puterea şi conducea ţara doar pentru profitul islamiştilor. Imagini cu generalul Abdel Fattah al-Sissi, liderul armatei care a anunţat îndepărtarea lui Morsi, sunt vizibile aproape pretutindeni.
În cealaltă tabără sunt afişate, în schimb, portrete ale lui Morsi, iar bărbaţii şi femeile îşi strigă furia faţă de armată.
„Militarii au furat legitimitatea şi votul meu. Sunt trădători şi hoţi“, afirmă Ahmed Mohamed, un student venit din Assiout.
Morsi, primul preşedinte egiptean care nu face parte din rangurile armatei, a fost ales în iunie 2012 la conducerea celei mai populate dintre statele arabe, după 16 luni de tranziţie în cursul căreia liderii militari au condus direct ţara.
„Voi pleca atunci când Morsi se va întoarce şi va începe să cureţe instituţiile statului şi armata“, susţine, Ahmed el-Morsi, un dentist venit din Dakhliya.
Hassan Siam, un avocat venit din Ismailiya, în zona canalului Suez, asigură la rândul său: „este o lovitură de stat militară şi o vom combate până la ultima suflare“.
„Nu vom recunoaşte noul preşedinte. Avem un singur preşedinte legitim şi ales, Morsi“, declară Emad Sayed, la trei zile după nominalizarea lui Adly Mansour ca preşedinte interimar.
În tot acest conflict, arată analiştii egipteni, preşedintele Morsi este singurul care ar putea să pună capăt violenţelor.
Potrivit analistului H.A. Hellyer, care a publicat un articol pe site-ul „Daily News Egypt“, Morsi încă ar putea să îi influenţeze pe cei care îl susţin şi să îi îndemne să renunţe la manifestaţii, pentru ca situaţia să se detensioneze. Astfel, arată el, chiar dacă Morsi - ale cărui realizări în calitate de preşedinte al Egiptului nu îi susţin cauza - a fost îndepărtat, asta nu înseamnă că egiptenii trebuie să treacă printr-o nouă criză. Dimpotrivă, acţionând astfel, Mohamed Morsi şi-ar atrage respectul adversarilor şi ar putea, poate, să fie consemnat în istorie ca un lider care, în ultima clipă, şi-a dovedit înţelepciunea.
În caz contrar, scrie Hellyer, „dacă (n.r.: susţinătorii) rămân în stradă, vor pierde – şi va exista un preţ. Dacă preşedintele Morsi ar acţiona măcar o dată ca un preşedinte, ar trebui să dea o declaraţie – o declaraţie prin care le cere simpatizanţilor săi să se retragă“.
Se încarcă comentariile...
