Cum se transformă o constituţie într-un "minitratat"

Eşuatul proiect realizat în 2002-2003, sub conducerea lui Valery Giscard d'Estaing, a împărţit Europa în două tabere: cea a susţinătorilor şi cea a scepticilor Înaintea summitului

Eşuatul proiect realizat în 2002-2003, sub conducerea lui Valery Giscard d'Estaing, a împărţit Europa în două tabere: cea a susţinătorilor şi cea a scepticilor

Înaintea summitului UE de joi şi vineri, de la Bruxelles, întâlnirile diplomatice dintre liderii europeni au o singură temă: consensul asupra unui tratat care să înlocuiască eşuata Constituţie europeană, respinsă de Franţa şi Olanda, în referendumurile din 2005. Cancelarul german Angela Merkel, care deţine preşedinţia rotativă a UE, caută o soluţie pentru ieşirea din impas, care să mulţumească atât ţările care au spus "da" Constituţiei, cât şi ţările care au spus "nu" sau sunt sceptice.

În cazul în care liderii UE vor cădea de acord asupra conţinutului proiectului, ei ar urma să dea mandat unei conferinţe interguvernamentale ce va avea loc în a doua parte a lui 2007, în timpul preşedinţiei portugheze a UE. Această conferinţă ar urma să adopte tratatul simplificat, sau "minitratatul", cum a fost numit de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Merkel şi-a făcut o prioritate din asigurarea unui acord, summitul din 21-22 iunie fiind ultimul din timpul preşedinţiei germane a UE. "Dacă nu reuşim, acest lucru nu va reprezenta căderea Europei, dar va avea consecinţe extrem de serioase", a spus ea, menţionând că tratatul este "esenţial" pentru buna funcţionare a blocului european. Constituţia a fost ratificată de 18 ţări, dintre care două - Spania şi Luxemburg - prin referendumuri. Ea a fost însă respinsă, prin referendumuri de Franţa şi Olanda, ceea ce a dat naştere unei crize existenţiale a UE. Ţările care au anulat sau amânat ulterior procedurile de ratificare sunt: Polonia, Marea Britanie, Cehia, Suedia, Danemarca, Irlanda şi Portugalia. Documentul ce va fi luat în discuţie, joi şi vineri, este rezultatul eliminării unor prevederi din vechea Constituţie şi chiar a denumirii înseşi.

S-a renunţat la oficializarea steagului şi a imnului

Ideea de constituţie a fost abandonată după votul negativ al francezilor şi olandezilor. S-a renunţat şi la introducerea simbolurilor statale. Steagul albastru cu 12 stele aurii al UE nu va mai fi menţionat în tratat, iar opera "Odă Bucuriei" de Beethoven nu va fi imn oficial. Ambele simboluri vor fi însă folosite în continuare. Marea Britanie şi Olanda sunt acum ţările cele mai sceptice în legătură cu orice simbol al unui "superstat".

Europa ar putea avea un preşedinte permanent

Înfiinţarea posturilor de preşedinte şi de ministru de externe reprezintă o prevedere controversată a vechiului tratat care ar putea fi resuscitată. Ele ar reduce exercitarea dreptului de veto şi ar diminua puterea unor ţări de a bloca anumite decizii. Marea Britanie, Olanda, Polonia şi Cehia sunt însă împotriva creării unui post de ministru de externe care ar prelua atribuţiile Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate, post deţinut în prezent de Javier Solana. Summitul de joi ar putea ajunge însă la un consens privind renunţarea la preşedinţia rotativă.

Carta Drepturilor Fundamentale - subiect controversat

Carta Drepturilor Fundamentale trebuia să fie parte centrală a tratatului. Ţările UE rămân însă divizate în privinţa acestui aspect. Germania şi Franţa presează pentru introducerea Cartei care ar extinde drepturile muncitorilor şi ar da mai multă putere sindicatelor. Marea Britanie şi Irlanda consideră însă că s-ar merge prea departe. Afirmând că aceste ţări au culturi politice şi sisteme legale diferite de cele ale restului ţărilor, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că este acceptabil ca ele să-şi păstreze dreptul de veto în privinţa prevederilor Cartei în domeniile justiţiei şi afacerilor interne. "De regulă, excepţiile nu sunt bune. Dar dacă aceasta este singura soluţie, eu nu voi fi împotriva ei", a spus Barroso.

Ţările-problemă: Marea Britanie, Cehia, Olanda, Polonia

Premierii Olandei şi Marii Britanii se feresc de prevederi care dau puteri prea mari Bruxelles-ului, deoarece se confruntă cu scepticismul populaţiei şi vor să evite un referendum. În Polonia şi Cehia, nu cetăţenii sunt problema, ci guvernele însele. Cele două state doresc ca discuţiile să fie luate de la început. Premierul ceh, Mirek Topolanek, este împotriva elementelor esenţiale ale reformelor instituţionale, cum ar fi înfiinţarea postului de ministru de externe, noul sistem de vot şi Carta Drepturilor Fundamentale, iar cel polonez, Jaroslaw Kaczynski, a spus că "mai bine moare" decât să accepte noul sistem de vot.

Polonia nu este de acord cu sistemul de vot

Polonia a avertizat că îşi va folosi dreptul de veto, fiind nemulţumită de sistemul de vot introdus prin tratat. Practic, Varşovia cere păstrarea sistemului de vot al "rădăcinii pătrate", bazat pe populaţia, în milioane, a fiecărei ţări şi renunţarea la sistemul "dublei majorităţi", prevăzut în tratat, potrivit căruia deciziile s-ar lua cu sprijinul a 55% din ţări şi a 65% din populaţie. Sistemul îi dă Poloniei drepturi de vot destul de generoase (27 de voturi, comparativ cu 29 pentru Germania, în ciuda faptului că are numai 38 milioane de cetăţeni, faţă de 82 de milioane cât are Germania), însă sistemul actual, introdus prin tratatul de la Nisa din 2000, îi conferă aproape tot atâtea voturi cât şi Germaniei. Euroscepticismul fraţilor Kaczynski s-a manifestat în permanenţă prin exercitarea dreptului de veto şi prin indiferenţa la criticismul partenerilor europeni. Raportul întocmit de preşedinţia germană înaintea summitului şi trimis săptămâna trecută în toate capitalele UE enumeră şase chestiuni deschise negocierilor: simbolurile UE şi caracterul de lege fundamentală; schimbările în terminologie; problema Cartei Drepturilor Fundamentale; politica externă; diviziunea puterii între Bruxelles şi statele membre; şi rolul parlamentelor naţionale. Problema păstrării sau nu a sistemului de vot bazat pe "dubla majoritate" nici măcar nu este pusă pe tapet, în ciuda ameninţării poloneze.

Acord secret Sarkozy - Kaczynski

Situaţia pare a fi aplanată de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care, în cursul unei vizite la Varşovia, săptămâna trecută, ar fi ajuns la o înţelegere cu Polonia înaintea summitului. Detaliile nu sunt însă publice, a relatat presa poloneză. Liderii polonezi au declarat că oferta secretă ar putea asigura "succesul" summitului.

Klaus acuză "schimbări cosmetice"

Preşedintele eurosceptic al Cehiei, Vaclav Klaus, a acuzat Franţa şi Germania că încearcă adoptarea Constituţiei europene "în întregime, mai puţin numele".

"S-au făcut numai schimbări cosmetice, iar documentul de bază rămâne acelaşi", a avertizat Klaus. Poziţia preşedintelui ceh este parţial împărtăşită de guvernul de centru-dreapta al premierului Mirek Topolanek.

Barroso renunţă cu greu la ideea "Statelor Unite ale Europei"

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că nu este mulţumit de faptul că se renunţă la termenul de constituţie, dar recunoaşte că "UE nu se vrea un stat şi nu va fi un stat într-un viitor previzibil". El a avertizat însă ţările-problemă că politicile pe care le duc în Europa ar putea fi subminate dacă nu sunt dornice de un compromis. "Polonia a cerut solidaritate din partea restului UE, dar solidaritatea e un drum cu două direcţii", a spus Barroso.

Preşedintele CE recunoaşte că păstrarea unor părţi din Carta respinsă ar putea stârni dezaprobarea publică, dar susţine că eşecul reformei instituţionale ar fi "o ameninţare la credibilitatea UE". "Oamenii se întreabă cum ne putem adresa unor probleme majore - precum schimbările de climă, când noi nu putem nici măcar decide cum să lucrăm împreună".

Tabăra "da", condusă de Romano Prodi

Constituţia a creat un rift între grupul ţărilor care au susţinut şi ratificat proiectul care şi-au spus "prieteni ai Constituţiei" şi cele care au dorit să renunţe la el. "Prietenii" insistă asupra faptului că Tratatul constituţional ar trebui să rămână la baza oricărei înţelegeri ce se va lua joi, în ciuda voturilor din 2005 ale francezilor şi olandezilor.

Premierul italian a declarat chiar că ţările care sunt în favoarea păstrării textului iniţial ar trebui să implementeze tratatul păstrând uşa deschisă pentru celelalte state care sunt sceptice. El spune că ţările pro-Constituţie ar trebui lăsate "să progreseze către o Europă unită" şi că "scopul ambiţios al Constituţiei" trebuie păstrat pentru a ne asigura că Europa vorbeşte cu o singură voce în probleme precum terorismul sau încălzirea globală. Prodi a avertizat că Italia nu va semna un "compromis neconvingător", spunând că abandonarea tratatului va supăra cele 18 state care l-au ratificat.

Parlamentarii europeni susţin tabăra lui Prodi. "Trebuie ascultată toată lumea, nu numai cei care vor o Europă mai puţin unită. Nu vom ezita să respingem tratatul dacă credem că nu se potriveşte cu aşteptările noastre", a declarat europarlamentarul conservator Iñigo Mendez de Vigo. PE nu are drept legal de veto, dar opinia negativă a parlamentului ar da o lovitură politică" liderilor UE.

România a spus "Da"

România a ratificat Constituţia europeană prin vot parlamentar, odată cu ratificarea Tratatului de aderare la UE, în ianuarie 2007, fapt ce a trecut aproape neobservat de către opinia publică. Pe 26 ianuarie 2007, la Madrid, România a fost reprezentată la o întâlnire a ţărilor care au spus "da" şi s-au autoiintitulat "prietenii Constituţiei". De altfel, pe 29 octombrie 2004, atunci când textul Constituţiei a fost adoptat de către şefii de stat ai celor 25 de state membre, ţara noastră a semnat tratatul în calitate de candidată.

Blair va cere excepţie în trei domenii

Potrivit presei britanice, Tony Blair va cere ca Marea Britanie să îşi păstreze dreptul de veto în trei domenii: politică externă, muncă şi lege penală, relatează presa britanică. Downing Street a refuzat să facă declaraţii oficiale în privinţa poziţiei adoptate la summit. Deşi Tony Blair şi Gordon Brown sunt de acord în privinţa poziţiei de negociere, există percepţia că Tony Blair, care îşi va părăsi postul la cinci zile după summit, ar fi înclinat să meargă prea departe, punându-l apoi pe Brown faţă în faţă cu nevoia de referendum. Brown nu doreşte ca la summit să se ia o decizie care să mărească substanţial puterea Bruxelles-ului şi insistă ca Marea Britanie să îşi păstreze dreptul de veto în anumite domenii. El vrea asigurări că, în cazul în care se ajunge la un acord asupra Cartei Drepturilor Fundamentale, acesta nu va extinde sfera Curţii Europene. Au existat zvonuri privind unele tensiuni între Brown şi Blair privind strategia de negociere la summit, iar oficiali din Paris au sugerat chiar că Nicolas Sarkozy va acţiona ca mediator, mâine, într-o întâlnire cu cei doi lideri britanici. Sarkozy însuşi a fost ales pe baza promisiunii că va susţine un minitratat, pentru care să nu fie nevoie de un referendum şi care să fie ratificat în parlament.

"Arhitectul" Constituţiei cere liderilor să fie oneşti

Fostul preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing, cel care a prezidat convenţia care a redactat textul Constituţiei în 2002 şi 2003, a cerut guvernelor naţionale să fie sincere în legătură cu ceea ce înseamnă de fapt noua formă a tratatului, pentru a nu-i induce în eroare pe cetăţeni. Într-un comentariu publicat în cotidianul "Le Monde", el a spus că liderii UE nu ar trebui să se teamă să recunoască faptul că încearcă să păstreze esenţialul textului respins de francezi şi olandezi. Forma, dimensiunile şi conţinutul Constituţiei sunt în cea mai mare parte concepute de D'Estaing.

În câteva rânduri, el a sugerat chiar că ar fi vrut să meargă chiar mai departe cu textul Constituţiei, făcând comparaţie între convenţia care redacta Constituţia UE şi Convenţia de la Philadelphia care a realizat Constituţia SUA şi comparându-se cu Benjamin Franklin, unul dintre fondatorii Americii.