Cum a subminat Vladimir Putin, fără să vrea, proiectul iliberal al lui Viktor Orban

Vladimir Putin si Viktor Orban FOTO AFP

Războiul Rusiei din Ucraina pare să-i destrame premierului ungar reţeaua populistă, creând o prăpastie între el şi guvernele din regiune pe care el viza, scrie Foreign Policy.

Recentele alegeri din Europa au readus la suprafaţă temerile faţă de sprijinul acordat de Rusia blocului neliberal pentru a semăna discordie în Uniunea Europeană şi în cadrul NATO, scrie revista americană „Foreign Policy“.

Realegerea prim-ministrului autoritar Viktor Orban în Ungaria, pe 3 aprilie — şi rezultatul bun obţinut de lidera extremei drepte Marine Le Pen în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa din 10 aprilie — au confirmat că populismul de dreapta rămâne o ameninţare la adresa democraţiei în Europa. Cu toate acestea, invazia brutală a Rusiei în Ucraina a oferit partidelor mainstream oportunitatea de a riposta şi este posibil să fi împins proiectul anti-establishment înapoi la punctul unu.

Ascensiunea lui Orbán ca emblemă a extremei drepte l-a făcut să fie principalul personaj care să contribuie la consolidarea blocului neliberal din Europa, iar el s-a luptat să reunească forţele capabile să perturbe bunul mers al Occidentului. Dar, în pofida marii sale victorii la alegerile de luna trecută, premierul nu a părut niciodată mai izolat ca acum. Războiul Rusiei din Ucraina pare să-i destrame reţeaua populistă, creând o prăpastie între Orbán şi guvernele din regiune pe care el visa, pe vremuri, să le reunească: Republica Cehă, Polonia şi Slovacia.

Deteriorarea acestei alianţe, cunoscute sub numele de Grupul de la Vişegrad (V4), este pentru Orbán o mare lovitură. Grupul a fost format în anii 1990 pentru a împinge aceste ţări ex-comuniste spre aderarea la Uniunea Europeană. 

Când guvernele populiste au ajuns la putere în alte ţări, ca urmare a crizei datoriilor europene şi a unei creşteri majore a migraţiei către UE, Orban a căutat să transforme alianţa în armă pentru a perturba UE, având alături politicieni care au aceleaşi opinii.

Dar în ultimii doi ani, alegătorii cehi şi slovaci dezamăgiţi şi-au înlăturat de la putere liderii populişti. Centriştii care i-au înlocuit şi-au exprimat clar angajamentul faţă de UE şi NATO, precum şi îndoielile lor cu privire la Orban. La sfârşitul lunii trecute, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi regionali ai lui Orban, premierul sloven Janez Jansa, a pierdut alegerile într-o victorie surprinzătoare pentru Mişcarea pentru Libertate, un partid verde fondat anul trecut. „Orban îşi vede acum aliaţii pierzându-şi puterea”, a spus Milan Nic, expert în regiune la Consiliul German pentru Relaţii Externe.

Grupul de la Vişegrad a avut mereu vederi divergente legate de Moscova

Deşi Orbán este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE, guvernul partidului Lege şi Dreptate, din Polonia, rămâne unul dintre cei mai duri adversari ai Rusiei din Europa. Timp de ani de zile, Grupul de la Vişegrad a escamotat aceste diferende, dar invazia din Ucraina „a spart buba“. Conflictul a dezvăluit relaţia dintre sprijinul Rusiei faţă de populism şi propriile sale ambiţii imperiale. „Putin i-a sprijinit ani de zile pe populiştii de dreapta din Europa. Acum, când el trimite tancuri şi trupe, mulţi îşi dau seama că ceea ce noi am numit o criză a democraţiei se înscrie în agresiunea Kremlinului”, declară Daniel Freund, un membru german al Parlamentului European.

Cehia, Polonia şi Slovacia, în fruntea eforturilor de ajutorare a Ucrainei

În timp ce Ungaria a blocat sancţiunile UE în privinţa petrolului şi a gazelor şi refuză ca transporturile de armament spre Ucraina să treacă pe teritoriul său, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia se află în fruntea şi în centrul eforturilor de ajutorare a Ucrainei. Toate cele trei ţări trimit Kievului armament greu, iar Polonia este principala ţară care pledează pentru un embargou al UE impus energiei ruse, comentează „Foreign Policy“.

Riposta ţărilor din regiune a fost dură. La sfârşitul lunii martie, cele trei ţări au forţat suspendarea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din Grupul de la Vişegrad, programată la Budapesta, în Ungaria.

„Am susţinut întotdeauna grupul V4 şi îmi pare rău că, acum, politicienii ungari consideră că un petrol rusesc ieftin este mai important decât sângele ucrainean”, a declarat ministrul ceh al apărării, Jana Cenohova, într-un mesaj de pe Twitter din acea vreme.

Tensiunile pe tema conflictului din Ucraina i-au făcut pe unii analişti şi politicieni să sugereze că alianţa ar fi deraiat. În definitiv, Grupul de la Vişegrad este subminat de faptul că el exclude Germania – marea putere politică şi economică din Europa Centrală. “V4 nu a însemnat niciodată prea mult, dar acum regiunea se va întoarce şi mai mult spre Germania, care este principalul partener al tuturor celor patru”, a declarat pentru Foreign Policy o sursă din guvernul ceh care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Alţii au subliniat că nişte variante alternative ale unei cooperări regionale devin tot mai puternice, cum ar fi Declaraţia Slakov (Austria, Republica Cehă şi Slovacia) sau Iniţiativa celor Trei Mări – un grup sprijinit de SUA şi format din 12 ţări, între care şi România, din Europa Centrală şi de Est care vor să-şi îmbunătăţească infrastructura regională.

Fără aliaţi în UE

Totuşi, o rupere de Polonia din cauza invaziei Rusiei în Ucraina l-ar putea lăsa pe Orban în derivă. Ani de zile, Ungaria şi Polonia s-au susţinut reciproc în confruntările cu UE pe tema standardelor democratice şi a statului de drept. Dar poziţia Varşoviei faţă de Moscova ameninţă această înţelegere.

„Părerea mea este fără echivoc negativă”, a declarat, luna trecută, Jaroslaw Kaczynski, vicepremierul Poloniei şi liderul de facto al ţării. “Când premierul Orban spune că el nu poate înţelege clar cele întâmplate la Bucea, atunci el ar trebui să fie sfătuit să se ducă acolo şi să consulte un oculist. Nu putem continua să cooperăm ca până acum dacă lucrurile vor continua aşa”.

Oficialii unguri s-au arătat şi ei supăraţi. „Polonia nu ne poate şantaja. Nu-i vom lăsa să ne înghesuie într-un colţ”, a declarat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al lui Orbán, pentru Foreign Policy, după ce el anterior susţinuse că sprijinul reciproc în faţa „vânătoarei politice de vrăjitoare a UE va rămâne neschimbat”.

 Probabil că Orbán nu-şi va abandona proiectul unei alianţă populiste internaţională. El şi-ar putea îndrepta atenţia spre candidaţii la UE din Balcanii de Vest, care beneficiază deja de investiţii ungare.

În plus, Orbán speră ca, în cele din urmă, deznodământul războiului Rusiei în Ucraina, care va face ca ţările vecine care găzduiesc refugiaţi să se confrunte cu greutăţi economice, să reînvie curentul populist.