Cum explică Iranul prezenţa a două nave de război în Oceanul Atlantic VIDEO
0
Un distrugător de fabricaţie iraniană însoţit de o navă-suport destinată colectării de informaţii, monitorizate de două săptămâni de serviciile de securitate americane, efectuează o misiune în Oceanul Atlantic, a anunţat televiziunea publică iraniană fără a preciza destinaţia finală a vaselor.
Călătoria distrugătorului de fabricaţie iraniană Sahand (cea mai nouă fregată a Iranului) şi a vasului destinat colectării de informaţii Makran, prima de acest fel a unor nave de război iraniene în Oceanul Atlantic, este anunţată în contextul relatărilor din presa americană, care au citat declaraţii anonime ale unor oficiali americani potrivit cărora acestea s-ar îndrepta spre Venezuela şi ar fi un transport de arme.
Potrivit şefului adjunct al armatei iraniene, Habibollah Sayyari, cele două vase au plecat luna trecută din portul sudic Bandar Abbas şi efectuează una din cele mai dificile misiuni pe mare întreprinse de marina iraniană.
Televiziunea publică iraniană a difuzat şi un clip cu distrugătorul navigând în apele agitate ale Oceanului Atlantic - înregistrarea a fost probabil făcută pe Makran, un vas petrolier readaptat ce dispune de o platformă mobilă pentru elicoptere.
„Marina îşi îmbunătăţeşte capacitatea de navigare şi testează rezistenţa îndelungată în ape agitate şi în condiţiile de vreme rea ale Atlanticului”, a precizat Sayyari.
Imagini suprinse prin satelit şi datate 28 aprilie arată şapte vase de atac rapid asociate cu flota Gardienilor Revoluţiei (aripa paramilitară a armatei iraniene) - din cele utilizate în Golful Persic şi strâmtoarea Ormuz contra vaselor americane - staţionând pe puntea Makran.
Imagini prin satelit captate de Planet Labs Inc. indică că Makran ar fi părăsit portul Bandar Abbas undeva după 29 aprilie.
Politico a dezvăluit la sfârşitul lunii trecute, citând oficiali americani anonimi, că destinaţia finală ar putea fi Venezuela, cu care Iranul are relaţii apropiate şi căreia i-a trimis carburanţi în trecut în ciuda sancţiunilor americane.
Un consilier înalt al preşedintelui Nicolas Maduro a negat ştirile din presă potrivit cărora vasele urmează să ancoreze în Venezuela - declaraţiile au fost date sub anonimat având în vedere chestiuni geopolitice sensibile.
„Iranul este întotdeauna prezent în apele internaţionale şi are acest drept bazat pe dreptul internaţional şi poate fi prezent în apele internaţionale. Nicio ţară nu poate încălca acest drept şi avertizez că nimeni nu face greşeli. Cei care stau în case de sticlă ar trebui să fie atenţi”, spunea pe 31 mai în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Saeed Khatibzadeh, refuzând să specifice destinaţia vaselor.
„Dacă aceste nave sunt trimise în Venezuela, pot forma baza unei forţe asimetrice în cadrul forţelor armate ale acestei ţări. Obiectivul lor ar putea fi perturbarea transportului ca modalităţi de combatere a unor forţe navale superioare. Rutele de transport dinspre şi spre Canalul Panama se situează în vecinătatea coastei venezuelene”, arăta Institutul Naval din SUA într-o analizată publicată recent.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a menţionat că Venezuela a cumpărat arme de la Iran în urmă cu peste un an şi a avertizat că o nouă livrare „ar fi un act provocator şi o ameninţare pentru partenerii noştri din această emisferă”, potrivit Politico.
Kirby a avertizat că Statele Unite îşi rezervă dreptul „de a lua măsurile adecvate - de comun acord cu partenerii noştri - pentru a descuraja livrarea sau tranzitul acestor arme.
La începutul acestei luni, cel mai mare vas iranian Kharg, folosit la alimentarea flotei marine, dar şi pentru exerciţii militare s-a scufundat în urma unei explozii de origine neconfirmată de oficiali, în contextul unei serii de explozii misterioase care au afectat vasele comerciale iraniene începând din 2019.
Se încarcă comentariile...
