Cronologia exploziei de la Beirut: cum a dus o oprire neprogramată a vasului Rhosos la accidentul catastrofal din port

Cronologia exploziei de la Beirut: cum a dus o oprire neprogramată a vasului Rhosos la accidentul catastrofal din port

Explozie Beirut 4 august 2020 FOTO EPA-EFE

Încărcătura plecată din Georgia cu destinaţia Mozambic şi depozitată timp de şapte ani în portul din Beirut, după ce nava rusească sub pavilion moldovean a fost considerată incapabilă de navigare, n-ar fi trebuit să acosteze în acest port, spune căpitanul vasului. O cronologie The Guardian arată firul evenimentelor înainte de deflagraţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Boris Prokoshev, căpitanul navei Rhosus, a spus că oprirea în portul din Liban nu era programată şi a avut loc la solicitarea proprietarului, omul de afaceri rus Igor Grechushkin.
 
„Au fost lacomi”, a spus acesta explicând că un transport suplimentar de echipamente de construcţii urma a fi încărcat pentru a fi transportat în Iordania. Încărcătura de 2750 de tone de azotat de amoniu trebuia să ajungă la o fabrică de explozibili din Africa.
 
„Era ceva imposibil. Ar fi distrus nava şi am spus nu”, a spus Prokoshev contactat de Reuters. Nava ar fi pornit mai departe dacă nu ar fi fost probleme la încărcarea acestui transport suplimentar.
 
Echipamentul care includea excavatoare şi buldozere a fost pus peste cala unde erau depozitaţi sacii de azotat de amoniu, iar uşile au cedat sub greutate. 
 
„Nava fiind veche, cala s-a îndoit. Am decis că nu ne putem asuma riscurile”, a spus Boris Musinchak, şeful ucrainean al echipajului.
 
A urmat o dispută legală cu privire la taxele portuare. Căpitanul şi trei membri ai echipajului au rămas pe vas 11 luni fără salarii şi cu rezerve limitate de alimente.
 
„Încărcătura era înalt inflamabilă. De asta a fost lăsată la bord cât timp am stat acolo. Nitratul de amoniu era în concentraţie ridicată”, a spus Prokoshev.

Potrivit fostului căpitan nava se afla în stare suficient de bună pentru navigare când a plecat spre portul din Beirut, dar autorităţile libaneze nu s-au preocupat prea mult de încărcătură. „Îmi pare rău pentru oamenii care au murit sau au fost răniţi. Însă autorităţie locale libaneze ar trebui să răspundă pentru asta. Nu le-a păsat deloc de transport”, a spus acesta.

Levan Burdiladze, directorul fabricii georgiene Rustavi Azot,unde ar fi fost produs compusul chimic, a descris „o gravă încălcare a măsurilor de depozitare în siguranţă, având în vedere faptul că azotul de amoniu îşi pierde proprietăţile utile în decurs de şase luni”.

The Guardian a publicat o cronologie a evenimentelor care au dus la deflagraţia masivă de marţi.
 
23 septembrie 2013
 
Nava Rhosus a plecat din Batumi, Georgia cu destinaţia Mozambic, către Fabrica de Explosivos, o firmă de explozibili. Potrivit presei portugheze, compania, care gestionează portul Beira, nu a fost notificată de sosirea transportului. Nava a ajuns la Beirut după opriri în porturi din Turcia şi Grecia.
 
Octombrie 2013
 
Nava face o oprire la Beirut. Iniţial s-a spus că din cauza problemelor tehnice, dar căpitanul vasului a lămurit că motivul a fost un transport suplimentar şi în final vasul n-a mai putut părăsi portul din cauza unor taxe portuare. Federaţia Internaţională muncitorilor din transporturi, care s-a implicat în repatrierea echipajului şi a plăţii salariilor, a confirmat că au existat facturi portuare neplătite în valoare de 100.000 de dolari.Autorităţile libaneze au motivat însă că nava nu îndeplinea condiţiile tehnice de navigare.
 
27 iunie 2014
 
Directorul vamal Shafik Merhi a trimis o scrisoare de atenţionare de urgenţă cu privire la pericolul încărcăturii solicitând o soluţie. A reluat demersul în decembrie, dar şi anul următor, în iunie.
 
Iulie 2014
 
Siteul de transporturi FleetMon a transmis că vasul a fost abandonat de proprietar.
 
Octombrie 2015
 
Încărcătura a fost mutată într-un depozit din port şi vasul a rămas în custodia autorităţilor. Nu se ştie cât timp sau ce s-a întâmplat cu el ulterior. Fostul căpitan al navei spune că s-a scufundat în urmă cu doi sau trei ani.
 
Între 20 mai şi 27 octombrie 2017 oficialii vamali libanezi s-au adresat în repetate rânduri judecătorilor să emită o hotărâre rapidă având în vedere pericolul reprezentat de lăsarea sacilor cu potenţial exploziv în depozit. Scrisorile au fost însă ignorate.
 
Decembrie 2019
 
Un raport de securitate este trimis autorităţilor judiciare, preşedinţie, ca şi directoratelor vamale şi de informaţii, avertizând asupra „pericolului real al acestor materii”, potrivit presei libaneze. Raportul conţinea mai multe recomandări şi menţiona că o gaură la depozitul 12 trebuie sigilată pentru a preveni furtul.
 
Începutul anului 2020
 
O sursă anonimă apropiată de un angajat al portului a dezvăluit că s-a efectuat o inspecţie la depozit cu şase luni înainte de explozie şi echipa a avertizat că Beirutul va fi aruncat aer dacă nitratul de amoniu e lăsat acolo în continuare.
 
24 iulie 2020
 
Ministrul afacerilor publice Michel Najjar află de depozitarea nitratului de amoniu în port prin intermediul unui raport transmis de consiliul suprem de apărare.
 
4 august
 
La 5.40 pm este raportat un incendiu la portul din Beirut. Nu este clar ce anume l-a declanşat. Potrivit presei libaneze, managerul general al portului, Hossan Koraytem, a declarat că o echipă de sudori a lucrat la sigilarea unei găuri din depozit şi a terminat în jurul prânzului. Totuşi surse de securitate au susţinut că de fapt s-a întâmplat mai târziu, cândva înainte de 5 după-amiaza.
 
Surse citate de Reuters spun că incendiul a izbucnit la depozitul 9 şi s-a extins la depozitul 12 fără a menţiona lucrările de sudură. Martorii au observat explozii de culoare roşie înainte de deflagraţia masivă, iar în filmările din momentele de dinainte se pot vedea scântei de artificii sugerând astfel că acestea s-ar fi aflat la originea incendiului iniţial.
 
O echipă de cel puţin 10 pompieri a fost trimisă să stingă incendiul. Un fotograf a suprins cum trei dintre aceştia au încercat să intre în depozit. La 5.54 pm nori groşi au apărut deasupra Beirutului.
 
6.08 pm
 
O deflagraţie uriaşă cutremură Beirutul lâsând în locul unei părţi din port un crater. Pagubele sunt estimate la 15 miliarde de dolari.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: