Caucazul fierbe din nou. Armenii şi azerii au reluat ostilităţile în Nagorno-Karabah
0Azerbaidjanul a anunţat duminică lansarea unei contraofensive de amploare împotriva separatiştilor armeni din regiunea Nagorno-Karabah, în timp ce aceştia din urmă afirmă că au provocat pierderi armatei azere.
Ministerul azer al Apărării a anunţat într-un comunicat publicat duminică dimineaţă că a ordonat o contraofensivă de-a lungul întregii linii de front în scopul de a pune capăt activităţilor forţelor armate armene şi de a asigura securitatea civililor.
Azerii afirmă că unul dintre elicopterele lor a fost doborât, dar membrii echipajului au scăpat cu viaţă şi sunt teferi. În schimb, forţele azere au distrus 12 baterii antiaeriene ale inamicului.
De cealaltă parte, armenii spun că azerii au lansat bombardamente de-a lungul liniei de contact. Ei bombardează Stepanakert, capitala regiunii, a anunţat administraţia separatistă, recomandând populaţiei să se pună la adăpost.
„Forţele armate ale Karabahului nu i-au permis până acum adversarului să-şi îndeplinească planul şi a provocat piederi grele”, a anunţat organismul armean responsabil de domeniul apărării în Nagorno-Karabah, care a decretat legea marţială şi o mobilizare generală.
Erevanul a anunţat doborârea a două elicoptere azere şi a unei drone.
Ultimul episod de ciocniri armate între Armenia şi Azerbaidjan a avut loc în iulie, la graniţa din regiunea Tavush, traversată de conducte de gaze şi petrol.
Preşedintele azer Ilham Aliev a ameninţat vineri Armenia cu represalii, denunţând un comportament agresiv şi eşecul negocierilor de pace în cazul Nagorno-Karabah.
Potrivit liderului de la Baku, Armenia pregăteşte zeci de mii de bărbaţi să îi atace ţara.
Foste republici sovietice, cele două ţări din Caucaz sunt în conflict de cel puţin trei decenii în jurul regiunii Nagorno-Karabah, un teritoriu populat în mare parte de armeni care, cu sprijinul Erevanului, s-a declarat independent faţă de Azerbaidjan la începutul deceniului 1990 - 2000. Această acţiune de separare a declanşat atunci un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi. Un armistiţiu a fost semnat în 1994, dar situaţia rămâne foarte tensionată în regiune.
Noile ostilităţi ar putea antrena implicarea unor puteri concurente în regiune: Turcia şi Rusia, notează AFP. Cele două părţi au reacţionat deja.
Duminică dimineaţă, Moscova a făcut apel „la încetarea focului imediat” şi la negocieri între beligeranţi.
Moscova se poziţionează de regulă de partea Erevanului, dar livrează arme ambelor părţi şi încearcă de fiecare dată să evite un război la scară largă în Caucaz.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erogan, un aliat tradiţional al Azerbaidjanului, a denunţat pe Twitter un „atac al Armeniei contra Azerbaidjanului”, dus inclusiv împotriva unor localităţi.