Analiză FP: De ce 2013 seamănă cu anul 1913 în pragul războiului

Analiză FP: De ce 2013 seamănă cu anul 1913 în pragul războiului

În multe feluri, lumea din 1913 pare, mai degrabă, specifică zilelor noastre FOTO Shutterstock

Puterea de conducere a lumii se află într-un declin relativ, fiind marcată de criza politică şi de scăderea priceperii economice. Puteri rivale încearcă să domine toate cele patru colţuri ale lumii, în timp ce unele îşi caută locul în cadrul ordinii mondiale actuale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Democraţia şi despotismul sunt blocate într-o competiţie. Economia mondială este legată mai mult ca niciodată de fluxurile de bani, comerţ, oameni şi de tehnologiile care elimină barierele de distanţă.. Statele Unite sunt nemulţumite de puterea excesivă deţinută de Wall Street, Asia este în creştere din nou, iar  problemele din Orientul Mijlociu continuă.

În multe feluri, lumea din 1913, ultimul an de dinainte de Primul Război Mondial, pare, mai degrabă, specifică zilelor noastre. Dar poate o analiză a vremurilor de acum 100 de ani să ne ajute să înţelegem lumea în care trăim astăzi?, se întreabă jurnaliştii de la „Foreign Policy“.

China, SUA, Germania si Marea Britanie: atunci şi acum

Istoria nu se repetă, cel puţin nu exact la fel. Cu toate acestea, poate fi tentant să compari China anului 2013 cu Germania anului 1913 sau să crezi că Statele Unite ale Americii din 2013 trec prin aceleaşi experienţe prin care trecea Marea Britanie cu un secol în urmă.

În timp ce Germania din 1913 căuta să se impună ca o mare putere, fără rezerve, China din prezent se eschivează public de la ideea că este o putere expansionistă, ce reprezintă o cincime din populaţia lumii. Dacă evoluţia Germaniei a fost, în secolul XX, un fenomen geopolitic nou, situaţia Chinei de azi este mai mult o revenire la normalitatea istorică. Aceste diferenţe contează, subliniază FP.

În mod similar, punctele forte şi cele slabe ale Statelor Unite din anul 2013 nu sunt aceleaşi cu cele ale Marii Britanii de acum 100 de ani. Pe atunci, Marea Britanie a avut de câştigat de pe urma poziţiei de bancher al lumii. Astăzi, Statele Unite, deşi beneficiază din punct de vedere politic şi economic de faptul că sunt emitentul principalei monede de rezervă a lumii, nu se clasează pe aceeaşi poziţie: ţara este încărcată de datorii.

Există şi alte diferenţe între Marea Britanie din 1913 şi Statele Unite ale Americii din 2013. Marea Britanie nu a fost niciodată o superputere militară cum sunt Statele Unite în prezent. Marea Britanie din 1913 se afla, din punct de vedere industrial, cu zeci de ani în urma Germaniei. În prezent, Statele Unite sunt, în continuare, cea mai mare putere economică a lumii.

Contextul global

Mai mult, contextul global în care puterile se dezvoltă şi se prăbuşesc în secolul XXI este diferit de cel din secolul XX. În 1913, câteva imperii, cele mai multe europene, au deţinut controlul peste cea mai mare parte a lumii. Doar două ţări din Africa, Etiopia şi Liberia, puteau pretinde că sunt cu adevărat independente.

În 2013, Organizaţia Naţiunilor Unite numără peste 190 de state independente în rândul membrilor săi. 52 dintre acestea sunt din Africa.

În 1913, unul din patru oameni din lume trăia în Europa. Acum, proporţia este mai mică de unul din zece.

Legile şi instituţiile internaţionale, care ţin întreaga lume conectată, sunt mult mai bine definite decât în urmă cu 100 de ani.

Inovaţiile în tehnologie

Există un alt aspect care ne diferenţiază de anul 1913, şi anume tehnologia, mai ales că este des remarcat faptul că trăim într-o eră a hipervitezei, punându-se accentul pe inovaţia tehnologică. Lumea din 1913 a avut propriile tehnologii revoluţionare.

Atunci a fost introdusă radiotelegrafia, cu promisiunea de a îmbunătăţi siguranţa navigaţiei pe mare şi de a transmite informaţii fără a fi nevoie de cabluri. Automobilele deveneau din ce în ce mai cunoscute prin linia de producţie Ford.

Petrolul a înlocuit cărbunele pentru a alimenta Marina Regală Britanică. Primul film de lung metraj de la Hollywood a început să fie filmat la sfârşitul anului, iar tot atunci primul film indian a ajuns în cinematografele din Mumbay.

„Pentru istorici, reapariţia unor teme precum lăcomia umană, manipularea tehnologiei, importanţa geografiei în reuşitele militare sau convingerea că de data asta este diferit, nu reprezintă o surpriză.

Credeaţi că problema datoriilor din 2000 a fost cu ceva diferită de toate celelalte care au apărut de-a lungul istoriei? Grecii antici, cu înţelegerea lor asupra lăcomiei şi orgoliului ar fi fost destul de capabili să interpreteze criza financiară din 2008, fără a avea nevoie de o diplomă în economie. V-aţi gândit că pacea în Afganistan poate fi adusă foarte simplu pentru că avem muniţie ghidată cu laser şi drone? Nu-i chiar aşa. Globalizarea este destinată să continue pentru totdeauna şi războiul interstatal este imposibil?  Nu acelaşi lucru credeau oamenii şi în 1913?“, se întreabă FP.

Din 1913...

Punctul crucial în ceea ce priveşte lumea de acum 100 de ani nu ţine de faptul că este aceeaşi cu lumea de astăzi, ci că a existat o vreme când o lume globalizată, nu foarte diferită de a noastră, s-a destrămat.Lumea anului 1913 era dinamică, modernă, interconectată şi inteligentă – la fel ca cea din prezent. 1913 a fost anul în care Statele Unite au pus bazele Rezervei Federale, precondiţia esenţială pentru statutul de putere financiară globală în care va poza mai târziu.


A fost anul în care Gandhi şi-a construit reputaţia de propagandist politic în Afica de Sud, anul în care australienii au pus bazele unei noi capitale. Tot în 1913, Lenin trăia în exil în munţii din Galiţia, Rusia era în plin boom industrial, iar Japonia se confrunta cu incertitudinea ce gravita în jurul unui nou împărat la tron şi cu doliul morţii ultimului shogun.


În ultimul an înainte de Primul Război Mondial, Germania era al doilea mare partener comercial al Marii Britanii, motiv pentru care un război între cele două era exclus de mulţi.


Ce spun toate acestea despre lumea din 2013?


În niciun caz că am fi pe punctul de a porni un nou război, scrie FP. Nu este inevitabil un viitor conflict între marile puteri şi nu este nimic prezis despre colapsul comerţului global, deşi s-ar părea că aceste două probleme sunt mult mai actuale decât în urmă cu 10 ani. Dar, privind la lumea anului 1913, trebuie să ne reamintim că nimic nu s-a schimbat în ceea ce priveşte continuarea globalizării“, notează publicaţia citată.


În timp ce SUA din 2013 nu se aseamănă perfect cu Marea Britanie din 1913 (şi nici China din 2013 cu Germania din 1913), cu siguranţă lumea în care trăim acum se aseamănă mai mult cu cea de acum 100 de ani, decât cu cea de acum un sfert de secol. La fel ca în 1913, tehnologia, comerţul şi finanţele au legat lumea.


Cu toate acestea, există convingerea că influenţa Occidentului, sub forma creatorului de legi şi a stabilirii păcii, este pe sfârşite.


Omenirea este condamnată pentru totdeauna să trăiască incertitudinea viitorului. Dar prin înţelegerea istoriei altor ţări, în special cea a ţărilor care se vor, din nou, în poziţia de lideri globali, ne putem da seama cum gândeau acestea şi la ce sperau sau de ce se temeau.


Lumea anului 1913 oferă un avertisment. Sistemul de conducere a lumii din acel an a fost considerat de mulţi drept unul bun. În 2013, cea mai mare greşeală pe care am putea-o face este să presupunem că sistemul de operare al lumii noastre va continua astfel la nesfârşit, că tot ce trebuie să facem este să ne concentrăm asupra viitorului şi că, astfel, viitorul va fi în mod inevitabil ceea ce noi vrem să fie. Acele vremuri confortabile s-au dus. Trebuie să ne pregătim pentru un drum mult mai dificil“, conchide FP.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: