Scutul american, faza consultărilor cu Rusia

Statele Unite şi Rusia au căzut de acord să aprofundeze consultările privind sistemul european de apărare antirachetă al NATO. Asta după ce, luna trecută, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat că SUA renunţă la implementarea etapei a patra din planul sistemului. - Iulian Toader

Consilierul american pe probleme de securitate naţională, Tom Donilon, va vizita Moscova săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu omologul său rus, Nikolai Patrushev, iar printre subiectele abordate se va număra şi apărarea anti-rachetă. Totodată, Donilon a cerut să aibă o întâlnire şi cu Vladimir Putin.

Statele Unite şi Rusia au căzut de acord recent să reia consultările, la nivel de adjuncţi ai miniştrilor de Externe, asupra sistemului de apărare antirachetă, iar problema se va afla pe agenda conferinţei din Moscova pe probleme de securitate ce va avea loc pe 23-24 mai. Problema cooperării dintre NATO şi Rusia în ceea ce priveşte sistemul european de apărare anti-rachetă a fost pusă pentru prima dată la summit-ul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010.

Ce cooperare NATO-Rusia

Despre ce cooperare poate fi vorba? De pildă, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, respinge ideea unui sistem de apărare antirachetă integrat NATO-Rusia. După Rasmussen, cea mai bună soluţie ar fi aceea de a avea două sisteme diferite, unul al NATO şi unul al Rusiei, care să coopereze în materie de schimb de informaţii şi să conlucreze împotriva ameninţărilor la adresa securităţii internationale.

Dosarul a făcut valuri înalte după ce Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat, luna trecută, că SUA au abandonat planurile de implementare a etapei a patra din sistemul de interceptare antirachetă în favoarea instalării a 14 noi interceptoare în Alaska, urmare a ameninţărilor tot mai persistente venite din Coreea de Nord - tensiuni cu un curs de coliziune.

Noul plan al Casei Albe - în mandatul Obama 2 - prevede montarea de interceptori în Polonia şi România şi desfăşurarea de nave militare in Mediterana. Hagel a explicat atunci că aceste trei faze vor fi implementate pe deplin, însă cea de-a patra fază, ce presupunea desfăşurarea unor tipuri de interceptoare mult mai mari, va fi abandonată.

Faza cu România

Secretarul Apărării a reiterat angajamentul american puternic şi continuu în ceea ce priveşte sistemul de apărare anti-rachetă al NATO. Cele trei faze ale Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă în Europa (EPAA), ce include şi construirea de situri în Polonia şi România, nu vor fi afectate, iar întreg teritoriul european al NATO va beneficia de acoperire completă până în 2018.

România a primit aceleaşi asigurări din partea Americii. Luna trecută, Secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu Rose Gottemoeller, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

Gottemoeller a subliniat că proiectul sistemului de apărare antirachetă al SUA care va fi instalat în România în faza a 2-a a Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa (EPAA) la Baza Deveselu nu este în niciun fel afectat. Acesta se va derula în continuare conform calendarului convenit, urmând a deveni operaţional la orizontul anului 2015, astfel cum a fost stabilit iniţial.

Decizia americanilor de a renunţa la desfăşuarea intereceptoarelor de tip SM-3 IIB a fost justificată de necesitatea de a întări apărarea teritoriului american în special împotriva ameninţărilor venite din Coreea de Nord. În acelaşi timp, decizia este motivată şi de constrângerile fiscale asupra bugetului de apărare american, dar şi din dorinţa de a îmbunătăţi relaţia bilaterală cu Rusia, una dintre priorităţile de politică externă pentru Obama în noul mandat.

Iulian Toader urmează un master la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. De la începutul anului efectuează un internship în redacţia FP România.