Viaţa în Mariupolul ocupat de ruşi: „Nu există cuvinte pentru a descrie ce am trăit”. Propagandiştii se laudă că „denazificarea” a fost un succes
0
Aproape 90.000 de ucraineni locuiesc încă în Mariupol, oraşul-port care a fost distrus de bombardamentele ruseşti. Oamenii povestesc că accesul la electricitate, apă şi asistenţă medicală este limitat.
La o lună de la încheierea asediului asupra oţelăriei Azovstal din oraş, care a marcat şi cucerirea oraşului de către ruşi, oamenii încă trăiesc izolaţi de lumea exterioară.
Vladimir Korcima, în vârstă de 55 de ani, care a trăit toată viaţa în Mariupol, a povestit pentru The Guardian: „A fost mai rău decât în iad. Nu există cuvinte pentru a descrie ce am trăit. „Nu aveam gaz şi electricitate. Doar cei norocoşi aveau apă”. Acesta a părăsit oraşul la sfârşitul lunii mai.
Bărbatul se află acum în Kiev şi a înfiinţat un centru de ajutor pentru oamenii care au plecat din Mariupol. Prin intermediul centrului se oferă hrană, apă şi se găsesc locuinţe refugiaţilor.
Vladimir are în telefon poze cu blocuri distruse din Mariupol şi spune că printre ele se regăseşte şi fosta lui locuinţă, care acum „este o ruină”. El a povestit că fratele său se află încă în Mariupol şi că îi e foarte greu să ia legătura cu el. Furnizorul de internet nu mai oferă servicii din martie, iar fratele lui Korcima este nevoit să meargă până la periferia oraşului pentru a prinde semnal ca să comunice cu lumea din afară.
FOTO EPA-EFE
Rusia îşi pune amprenta pe oraş
Vladimir a spus că ruşii merg prin oraş cu dube cu ecrane mari, aşa numitele „Complexe de informaţii mobile” şi difuzează ştiri ale televiziunii de stat ruse şi dezbateri politice în care este susţinut războiul.
„Au pus acele ecrane în toate pieţele principale”, a spus Katerina, o femeie care a plecat din Mariupol şi se află în prezent în oraşul de graniţă rusesc Rostov-pe-Don.
„Când mama şi cu mine stăteam la coadă pentru mâncare şi apă, am fost forţate să ascultăm poveşti despre cum am fost eliberaţi de nazişti”, a povestit ea.
Presa de stat rusă a anunţat că semnul aflat la intrarea în Mariupol a fost înlocuit cu unul pictat în culorile drapelului rus.
„Denazificarea a fost un succes în Mariupol”, a scris Vladimir Soloviov, unul dintre principalii jurnalişti ruşi de propagandă.
Presa rusă nu mai ascunde chinurile prin care trec oamenii din Mariupol şi spun că în oraşul distrus, civili „gătesc ciorbă de porumbei, la focurile aprinse în curţile lor”.
Oleg, un alt locuitor al Mariupolului, a povestit că a mers cu fratele lui mai mic la dentist, pentru că a suferit de dureri „îngrozitoare” cât timp oraşul a fost bombardat, iar ei au stat ascunşi în buncăre. Ei au descoperit că dentistul nu avea anestezic: „Infecţia lui dentară se răspândea, aşa că a trebuit să-i facă ceva. I-a scos dintele fără anestezie. Fratele meu urla de durere”
Risc mare de răspândire a bolilor mortale
În prezent, cetăţenii din Mariupol se tem de holeră şi alte boli mortale care i-ar putea ucide, deoarece sub ruine sunt cadavre, iar temperaturile calde de vară cresc riscurile.
„Mirosul din oraş era intens, indiferent unde mergeai”, a spus Katerina. Clipurile postate pe canalul de Telegram „Mariupol Now”, înfiinţat de un voluntar ucrainean pentru a obţine informaţii din oraş, arată scene îngrozitoare. Într-o fotografie care ar fi fost făcută cu câteva zile în urmă, zeci de cadavre sunt întinse într-o parcare.
Petro Andriuşcenko, un consilier al primarului ucrainean din Mariupol, a estimat că 22.000 de oameni au murit în cele două luni de lupte, în timp ce o persoană care coordonează înmormântările din oraş a declarat pentru The Guardian că numărul ar putea fi mai aproape de 50.000.
Chiar dacă separatiştii pro-ruşi s-au angajat să reconstruiască oraşul şi să-l facă o „staţiune”, economia pare să fie în impas, cu cozi lungi pentru mâncare şi ajutoare umanitare.
„E ca la destrămarea Uniunii Sovietice, dar de cinci ori mai rău”, a spus Tatiana, în vârstă de 54 de ani, care a plecat din Mariupol în aprilie, dar comunică cu sora şi mama ei, care sunt încă acolo.
Se încarcă comentariile...
