„Val verde“ în urma alegerilor municipale din Franţa. Ecologiştii câştigă oraşe importante, socialista Anne Hidalgo, realeasă la Paris

Alegeri municipale în Franta s-au încheiat cu  o înfrângere serioasă pentru partidul preşedintelui Emmanuel  Macron, iar în oraşe importante ecologiştii au declanşat o adevărată „maree verde“. Candidaţii ecologişti au câştigat primăriile din Strasbourg, Marsilia, Lyon şi Bordeaux.

După trei luni şi jumătate de amânare din cauza epidemiei de coronavirus, aproape 17 milioane de francezi erau chemaţi ieri la urne ca să voteze la al doilea tur al alegerilor locale. Votul a avut loc doar în circa 15% din cele 35.000 de comune, adică în vreo 4.800 de localităţi – mai ales oraşele mari - în care nu s-au ales primarul şi consiliul municipal din primul tur, derulat în data de 15 martie. Scrutinul de ieri s-a desfăşurat în conditii inedite, în primul rând prin distanţa dintre cele două tururi. Apoi, purtatul măştii a fost obligatoriu, atât pentru votanţi cât şi pentru membri biroului electoral, s-a impus în secţii distanţarea fizică, se punea la dispoziţie soluţie dezinfectantă, s-a dat prioritate persoanelor fragile şi s-a simplificat atribuirea procurilor. Totuşi, şi în aceste condiţii, rata absenteismului, una dintre cele mai aşteptate cifre ale serii de ieri, a atins din nou cote record.

La Marsilia, candidata ecologistă în fruntea unei coaliţii de stânga, a devansat-o pe candidata de dreapta şi pe reprezentantul Reuniunii naţionale, partidul extremist de dreapta. La Lyon, al treilea oraş francez, verzii francezi au dat lovitura dublă: au cucerit primăria dar şi preşedinţia metropolei, sediul adevăratei puteri locale. La Bordeaux, seismul electoral a fost şi mai puternic. După 73 de ani de dominaţie a partidului conservator, oraşul de pe malul râului Garonne şi capitala mondială a vinului a căzut în mâinile ecologiştilor. Verzii vor conduce şi alte municipalităţi precum cele de la Besançon, Tours, Poitiers şi Annecy, tot atâtea locuri unde până acum erau doar forţă de sprijin pentru socialişti şi unde devin deci prima forţă de stânga, un adevărat semnat în perspectiva viitoarelor întâlniri electorale. Doar la Lille, metropola din nordul Franţei, rămâne, in extremis, în mâinile baronesei locale. Socialista Martine Aubry, la cârma citadelei din 2001 încoace, a obţinut un al 4-lea mandat cu mai puţin de 250 de voturi avans faţă de candidatul ecologist. Ecologiştii ajung astfel pentru prima oară la conducerea unor mari oraşe, notează RFI.

Socialista Anne Hidalgo, recâştigă Parisul

 Parisul recastigat de socialista Anne Hidalgo şi e considerată un adversar de temut pentru Macron la următoarele alegeri prezidenţiale din 2022. socialista Anne Hidalgo, în poziţie de forţă, s-a impus fără probleme în faţa conservatoarei şi fostei ministre a lui Nicolas Sarkozy, Rachida Dati, şi a reprezentantei partidului prezidenţial LREM, Agnès Buzyn, fostă ministră a Sănătăţii, paraşutată candidată pe ultima sută de metri. Pentru partidul lui Emmaneul Macron, înfrângerea este foarte usturătoare în timp ce socialiştii se menţin la conducerea capitalei după aproape două decenii de regn. Trebuie spus că Anne Hidalgo şi-a pus şi ea campania puternic sub semnul ecologiei, lucru care fără îndoială că a favorizat-o.

Premierul Edouard Philippe, a cărui popularitate a sporit în timpul crizei, fiind acum mai mare chiar decât a lui Macron, a învins la rândul lui şi va fi primar în oraşul său de origine, Le Havre, unde l-a bătut pe candidatul comunist local cu 59% din voturi. Franţa este una din puţinele ţări în care e permisă această bizarerie, cumulul de funcţii, prin care un deputat sau un membru al guvernului poate în acelaşi timp ocupa un scaun de primar sau altă funcţie locală. De altfel Le Monde notează că după anunţul rezultatului, în Le Havre s-a strigat: « Vous avez voté pour un fantôme !» («Aţi votat pentru o fantomă»), aluzie la faptul că Edouard Philippe nu va fi, de fapt, mai niciodată acolo. La Le Havre, premierul Edouard Philippe a fost ales cu aproape 60 de procente, o victorie strălucită pentru şeful guvernului francez, personaj popular printre francezi şi în orice caz mai apreciat decât şeful statului. Acesta din urmă l-a sunat încă de aseară pe premier ca să-l felicite pe Edouard Philippe pentru această«frumoasă victorie». In cursul acestei dimineţi, Emmanul Macron se vede în tête-à-tête cu premierul pentru a analiza mai atent rezultutale generale ale localelor de ieri.

Victoria lui Philippe la Le Havre ar trebui să-i permită acestuia, teoretic cel puţin, să-şi păstreze postul în contextul in care este aşteptată o remaniere guvernamentală. Cu alte cuvinte, rezultate localelor de ieri aveau şi un ecou naţional. Potrivit unor sondaje de opinie realizatea aseară, 55% dintre francezi ar dori ca Edouard Philippe să rămână premier al Franţei. Postul de şef al guvernului nu se decide însă în funcţie de sondaje ci este o atribuţie care-i revine doar preşedintelui ţării. Emmanuel Macron ar urma să-şi prezinte în următoarele zile intenţiile pe care le are, politica pe care ar dori s-o adopte în aceşti ultimi doi ani de mandat prezidenţial care îi mai rămân de făcut.

Extrema dreaptă câştigă doar orăşelul Perpignan

 Extrema dreaptă a lui Marine Le Pen (RN) câştigă doar orăşelul Perpignan, din sud, bastion al dreptei naţionaliste, unde Louis Aliot a obţinut 53% din voturile locale. 

Candidatul Reuniunii naţionale, Louis Alliot, s-a impus la Perpignan, oraş nu departe de frontiera franco-spaniolă. E vorba de singurul oraş cu peste 100 de mii locuitori care va fi gestionat de un primar extremist de dreapta. «Nu e doar o victorie simbolică, e un momentul-cheie pentru că vom putea demonstra că suntem capabili să gestionăm şi colectivităţi mari» a reacţionat Marine Le Pen, lidera mişcării. In afară de Perpignan, extrema dreaptă a mai cucerit o serie de localităţi mici şi medii din sudul şi nordul Franţei, cele două fiefuri electorale ale partidului.

Socialiştii şi-au păstrat, la limită, fieful de la Lille dar şi alte oraşe tradiţional simpatizante de stânga precum Le Mans şi Clermont-Ferrand. Socialiştii au cucerit însă şi Nancy, capitala Lorenei, şi Saint-Denis din periferia Parisului, fief tradiţional al comuniştilor francezi.

Conservatorii, reuniţi în partidul republican, au cucerit sau au rămas la conducerea multor oraşe – circa 50% dintre ele - de peste 9.000 de locuitori. Ei îşi păstrează astfel localităţi precum Toulouse sau Nisa dar au pierdut Marsilia unde erau la putere de un sfert de secol. Acest rezultat prost din oraşul de la Mediterană are deci o uriaşă simbolistică, inclusiv pe plan naţional, pentru mişcarea conservatoare.

Le Monde, influent cotidian de seară şi ziar de referinţă, scrie încă din titlu «Un val verde istoric s-a abătut asupra marilor oraşe franceze. Impunându-se la Lyon, Bordeaux, Strasbourg sau Marsilia, ecologiştii devin o forţă politică de primplan» mai scrie Le Monde.

Le Figaro, cotidian de dreapta, insistă şi el pe faptul că «Executivul face faţă unui val verde. In schimb, pentru LREM, partidul prezidenţial, localele au fost o adevărată decepţie.» Editorialistul publicaţiei notează că dacă «până acum ecologia politică era mai degrabă virtuală, de acum încolo ea devine o realitate – cel puţin pentru Franţa urbană. Chestiunile de mediu sunt e acum încolo clar înscrise în inima conţiinţei politice a statelor dezvoltate» insistă Le Figaro care apoi, într-un lung text, ne avertizează asupra lecţiilor bune şi proaste pe care le-am putea trage după acest scrutin inedit.

Sub titlul «Verzii transforma eseul», Laurent Joffrin, directorul de la Libération, ziar de centru-stânga, constată că «în urma unei campanii haotice, clivajul tradiţional dreapta-stânga revine în primplan în timp ce luarea de conştiinţă ecologistă a fost favorizată de recenta criză a coronavirusului dar şi de mobilizarea tinerei generaţii. In schimb, ieri s-au înregistrat şi două victime: prima a fost democraţia, subminată de o rată de absenteism record. A doua a fost partidul prezidenţial care şi-a ratat complet tentativa de implantare locală. Destinul mişcării depinde deci doar de şeful ei : o piramidă fără bază sau un corp fără cap» conchide editorialistul publicaţiei.

Rata absenteismului a fost ieri de aproape 60%. Cu alte cuvinte, doar 4 alegători din 10 s-au dus să voteze în ciuda unor precauţii excepţionale – măşti pe faţă pentru toată lumea în secţiile de votare, soluţie dezinfectană pusă la dispoziţia alegătorilor şi semnat în registrul de prezenţă cu pixul personal.

Acest dezinteres general pentru tururl doi al alegerilor locale – sau municipale cum li se mai spun - franceze nu se poate explica doar prin teama de epidemia de coronavirus.

Absenteismul record înregistrat ieri îl «preocupă» pe şeful statului iar acest lucuru «nu este o veste foarte bună pentru Emmanuel Macron» afirmă surse de la Palatul Elysée citate de agenţiile de presă.