UE, cu ochii pe schimbul de teritorii plănuit de Serbia şi Kosovo
0
Instituţiile europene speră în continuare că se vor înregistra noi progrese în privinţa extinderii forului comunitar în Balcanii de Vest, în ciuda faptului că între Serbia şi Kosovo încă persistă o serie de tensiuni privind schimbul de teritorii din raţiuni etnice.
Potrivit şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, Priştina şi Belgradul şi-ar putea normaliza relaţiile printr-un acord în anul 2020.
„Suntem cu toţii angajaţi pentru a finaliza negocierile în următoarele luni, înainte ca mandatul acestei Comisii să se încheie... încă este foarte dificil, dar nu imposibil“, a declarat ea, vineri, referindu-se la Comisia Europeană, al cărei mandat expiră în luna octombrie a anului viitor, notează EUobserver. „Există o posibilitate ca, în sfârşit, să mergem mai departe“, a afirmat Mogherini.
Declaraţiile şefei diplomaţiei europene au venit în contextul în care se înmulţesc speculaţiile potrivit cărora Kosovo şi Serbia intenţionează să facă schimb de enclave etnice într-un troc teritorial, pavând astfel calea pentru recunoaşterea Kosovo de către Serbia şi, ulterior, pentru aderarea lor la Uniunea Europeană.
Statele Unite au sprijinit această idee luna trecută, afirmând că „nu vor sta în cale“ şi că nici nu cred că „cineva din Europa va sta în cale“.
Un pas vital
La rândul său, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat vineri, la Viena, că un acord Kosovo-Serbia ar „ajuta acele state membre (UE) care nu au recunoscut până acum Kosovo să poată lua o decizie finală“ în privinţa acestui subiect, adaugă EUobserver, menţionând că România, Cipru, Grecia, Slovacia, Spania şi Serbia nu recunosc Kosovo.
Iar o recunoaştere din partea Serbiei ar fi un salt important pentru extinderea UE în Balcanii de Vest, a punctat ministrul belgian de Externe, Didier Reynders. Potrivit lui, un astfel de acord între cele două părţi ar duce la un progres al ambelor spre Uniunea Europeană.
Importanţa unei astfel de înţelegeri, a adăugat el, ar fi similară cu cea a acordului între Grecia şi Macedonia cu privire la denumirea celei din urmă, la care s-a ajuns anul acesta, în iunie, fapt ce a deblocat drumul aderării Macedoniei la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică.
Astfel, Macedonia speră acum să intre în blocul comunitar până în anul 2030 şi să se alăture NATO anul viitor.
Mogherini, care mediază discuţiile dintre preşedinţii Kosovo şi Serbiei, a declarat că „orice rezultat este reciproc agreat (de către aceştia) ar primi sprijinul nostru, cu condiţia să fie... în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acquis-ul Uniunii Europene“.
„Istoria europeană se bazează pe depăşirea şi prevenirea oricărei idei de state naţionale pure etnic“, a spus ea. „Sper că acest lucru îi linişteşte pe cei frământaţi de unele idei care apar“, a adăugat Mogherini, în contextul în care noi negocieri între Kosovo şi Serbia vor avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles.
Păreri împărţite
Înţelegerea ar urmări ca Priştina să cedeze Belgradului un teritoriu din nordul Kosovo, care găzduieşte o mare populaţie de etnie sârbă, primind în schimb Valea Presevo (o regiune din sudul Serbiei, care găzduieşte o mare comunitate etnică albaneză).
Însă o astfel de mişcare ar putea provoca reacţii dure din partea naţionaliştilor din Serbia şi Kosovo. Totodată, există riscul ca un astfel de demers să-i încurajeze pe albanezii din Macedonia şi pe croaţii şi sârbii din Bosnia să încerce să redeseneze graniţele la mai puţin de 20 de ani de la sfârşitul conflictelor din Balcani.
„Suntem de părere că (acest schimb teritorial) ar putea redeschide vechi răni ale populaţiei şi, ca urmare, suntem foarte sceptici“, a declarat ministrul german de Externe, Heiko Maas.
„Ar putea fi destul de riscant dacă nu se procedează în mod adecvat“, a declarat şi ministrul finlandez de Externe, Timo Soini, în timp ce şeful diplomaţiei din Luxemburg, Jean Asselborn, a avertizat că ar putea exista „consecinţe negative“.
Se încarcă comentariile...
