Războiul stelelor, în variantă chineză

Cursa înarmării în spaţiu a fost reluată de Beijing prin testarea unei arme antisatelit Pentru prima oară după aproape douăzeci de ani, s-a reluat cursa înarmării în spaţiu prin

Cursa înarmării în spaţiu a fost reluată de Beijing prin testarea unei arme antisatelit

Pentru prima oară după aproape douăzeci de ani, s-a reluat cursa înarmării în spaţiu prin testarea de către China a unei arme antisatelit.

La 11 ianuarie, o rachetă balistică cu rază medie de acţiune a distrus un satelit mai vechi chinez, în spaţiul din jurul Pământului, la o înălţime de aproximativ 850 de kilometri. Testul a fost anunţat de către agenţiile de informaţii americane, ale căror comunicaţii prin satelit au fost afectate de explozia din spaţiu. Actualul test este primul încununat de succes, dintr-o serie de trei care au eşuat. Ultima oară, un experiment asemănător a fost efectuat, în 1985, de către SUA.

China a afirmat că programul său spaţial nu reprezintă nicio ameninţare la adresa altor state, refuzând să precizeze dacă a procedat sau nu la primul său test cu o armă capabilă să neutralizeze sateliţii. Implicarea Beijingului în aşa-numitul "război al stelelor" a generat consternare în rândul comunităţii internaţionale. SUA, Japonia, Canada şi Australia au denunţat cu virulenţă testul chinezilor. "Punerea la punct de către China a unei astfel de arme şi testarea lor contravine spiritului de cooperare la care aspiră cele două ţări ale noastre în domeniul spaţiului civil", a declarat Gordon Johndroe, purtător de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale al preşedinţiei SUA. Tokyo a solicitat explicaţii Ministerului de Externe al Chinei pe această temă, cerând Bejingului să dea dovadă de mai multă transparenţă în activităţile sale militare.

Ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, a calificat ieri drept "zvonuri" informaţiile referitoare la testarea, de către China, a unei arme antisatelit. "Am auzit asemenea informaţii, dar sunt destul de abstracte. Mă tem că sunt nefondate. Rusia se opune oricărei forme de militarizare a spaţiului cosmic", a declarat oficialul rus.

Sistemul american de apărare, subminat

Potrivit experţilor ruşi, însăşi posibilitatea de a neutraliza sateliţi cu asemenea precizie ar putea submina sistemul american de apărare antirachetă, ABM. Pentagonul şi-a numit acest proiect "fiul războiului stelelor", ca o evocare a sistemului de apărare al SUA, gândit în anii "80 de preşedintele american Ronald Reagan, împotriva defunctei URSS.

Testul chinez cu rachetă balistică a demonstrat că raporturile dintre Washington şi Beijing riscă să se deterioreze şi mai mult. SUA şi China devin concurenţi strategici nu doar în Oceanul Pacific. Flota Chinei cunoaşte în prezent o extindere importantă, iar observatorii internaţionali menţionează că aceasta ar putea ameninţa independenţa Taiwanului vecin, sprijinit de SUA, scrie "The Daily Telegraph".

Arsenalul celei mai mari armate din lume

Armata chineză numără 2,3 milioane de oameni, fiind cea mai mare din lume. În 2006, bugetul pentru apărare a fost de 28,6 miliarde de euro. China dispune de 180 avioane de bombardament atomic cu rază medie de acţiune, capabile să lovească obiective în tot spaţiul asiatic al Rusiei, precum şi în Japonia şi Pacific, 400 avioane de luptă tactice, care pot lansa încărcături nucleare, 250-300 rachete cu rază între 8.000 şi 13.000 km, cu încărcături nucleare multiple, peste 10 submarine cu propulsie nucleară, echipate cu rachete cu rază de acţiune de peste 5.000 km. Atât forţele terestre care dispun de 5.000 de tancuri, cât şi cele navale deţin rachete tactice şi operative cu rază de acţiune de la 30-40 km până la 1.800 km. Beijingul are o strategie nucleară de autoapărare şi s-a angajat să nu folosească arma atomică, indiferent de circumstanţe.