Op-Ed. Liderii UE, la 70 de ani de la Declaraţia Schuman: Europa trebuie să iasă mai puternică din această criză
0
În 1950, Europa se afla în criză. Economia şi infrastructura fuseseră distruse în urma celui de Al Doilea Război Mondial, iar continentul căuta o cale politică prin care să se asigure că ororile războiului nu se vor mai repeta niciodată.
În acest context sumbru, la 9 mai, ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman şi-a prezentat viziunea despre modul în care Europa putea atinge acest obiectiv, prin crearea unor instituţii care să facă războiul nu doar de neconceput, ci şi imposibil din punct de vedere practic. Cuvintele lui au schimbat cursul istoriei şi au pus bazele Uniunii Europene de astăzi, clădită de generaţia lui şi de cele care i-au urmat.
Aniversarea celor 70 de ani de la Declaraţia Schuman survine într-un alt moment de criză pentru Europa. Peste 100 000 de europeni şi-au pierdut viaţa în ultimele luni din cauza infecţiei cu coronavirus. Sute de milioane de oameni s-au confruntat în vieţile lor de zi cu zi cu restricţii fără precedent, pentru a ţine sub control răspândirea virusului.
Ca preşedinţi ai principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene, gândurile noastre se îndreaptă astăzi în primul rând către cei care şi-au pierdut pe cineva drag. Ne exprimăm recunoştinţa faţă de lucrătorii esenţiali care şi-au continuat activitatea în timpul crizei. Cei aflaţi în prima linie în spitale şi cămine de bătrâni, luptând la propriu pentru a salva vieţi. Dar şi şoferii care asigură livrarea produselor, personalul din magazine, poliţiştii şi toţi cei a căror muncă permite ca vieţile noastre să continue.
Suntem recunoscători şi pentru spiritul de solidaritate şi responsabilitatea civică de care au dat dovadă cetăţenii europeni. Milioane de oameni s-au oferit voluntari pentru a ajuta în orice fel în timpul crizei, fie că au făcut cumpărături pentru un vecin în vârstă, fie că au cusut măşti sau au strâns bani pentru cei nevoiaşi. Europa îşi arată adevărata valoare atunci când demonstrează căldură şi solidaritate.
Europa a luat măsuri îndrăzneţe pentru ca piaţa unică să funcţioneze în continuare, permiţând echipamentelor medicale să fie livrate acolo unde medicii şi asistenţii aveau nevoie de ele, ventilatoarelor să ajungă acolo unde puteau salva vieţi şi alimentelor şi produselor esenţiale să se regăsească pe rafturile magazinelor noastre, pentru ca europenii să nu ducă lipsă de ele.
Am luat decizii fără precedent pentru ca guvernele naţionale să poată dispune de capacitatea fiscală necesară pentru a răspunde crizei. Am transformat Mecanismul european de stabilitate într-un instrument de combatere a pandemiei de COVID-19. Am pus la dispoziţie 100 de miliarde de euro pentru ca europenii să nu-şi piardă locurile de muncă, sprijinind schemele de şomaj tehnic din statele membre. Iar Banca Centrală Europeană a oferit un sprijin fără precedent, pentru a se asigura că împrumuturile pentru populaţie şi companii continuă.
Dar trebuie să facem şi mai mult. Pe măsură ce statele noastre membre ridică prudent şi treptat măsurile de izolare şi restricţiile, prioritatea zero trebuie să rămână salvarea vieţilor şi protejarea categoriilor cel mai vulnerabile din societăţile noastre. Trebuie să facem în continuare tot ce putem pentru a sprijini cercetările în vederea creării unui vaccin împotriva coronavirusului. Succesul Conferinţei donatorilor pentru răspunsul mondial la coronavirus din 4 mai, care a strâns 7,4 miliarde de euro şi a reunit organizaţii din domeniul sănătăţii de la nivel global pentru a colabora în privinţa vaccinului, a tratamentelor şi a diagnosticului, ne arată cât de repede se poate ralia întreaga lume în spatele unei cauze comune. Trebuie să menţinem această mobilizare şi să păstrăm lumea unită împotriva coronavirusului. Iar Europa poate juca un rol decisiv la acest capitol.
În acelaşi timp, toate statele membre trebuie să dispună de marja fiscală necesară pentru a face faţă urgenţei medicale în curs.
Şi trebuie să ne pregătim pentru redresare. După ce s-au temut pentru vieţile lor, mulţi europeni se tem acum pentru locurile lor de muncă. Trebuie să repornim motorul economic al Europei. Să ne amintim spiritul lui Robert Schuman şi al contemporanilor săi: inventiv, curajos şi pragmatic. Ei ne-au arătat că ieşirea din criză necesită o gândire politică nouă şi desprinderea de trecut. Trebuie să le urmăm exemplul şi să recunoaştem că vom avea nevoie de idei şi instrumente noi pentru a ne reveni în urma acestei perioade dificile. Trebuie să recunoaştem că Europa care se va contura după această criză nu poate fi şi nu va fi aceeaşi cu cea care a intrat în criză.
În primul rând, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a îmbunătăţi viaţa concetăţenilor noştri cei mai săraci şi mai vulnerabili. Mult prea multe persoane din Europa aveau dificultăţi să facă faţă cheltuielilor de la o lună la alta, chiar şi înainte de începerea crizei. Acum şi mai multe milioane de oameni se confruntă cu un viitor nesigur, după ce şi-au pierdut locul de muncă sau afacerea. Tinerii şi femeile sunt în mod deosebit afectaţi şi au nevoie de sprijin concret şi hotărât. Europa trebuie să ia măsuri curajoase şi să facă tot ce este necesar pentru a proteja vieţile şi mijloacele de subzistenţă, în special în domeniile cel mai afectate de criză.
Uniunea noastră trebuie, de asemenea, să fie sănătoasă şi sustenabilă. O lecţie pe care am învăţat-o în această criză este că trebuie să ascultăm sfaturile oamenilor de ştiinţă şi să acţionăm până nu e prea târziu. Nu putem amâna abordarea schimbărilor climatice şi trebuie să ne bazăm redresarea pe Pactul Ecologic European.
Trebuie totodată să fim mai aproape de cetăţeni, făcând Uniunea noastră mai transparentă şi mai democratică. Conferinţa privind viitorul Europei, a cărei lansare fusese planificată pentru astăzi, dar a fost amânată din cauza pandemiei, va fi esenţială pentru dezvoltarea acestor idei.
Trăim o perioadă de fragilitate temporară şi doar o Uniune Europeană puternică ne poate proteja moştenirea comună şi economiile statelor noastre membre.
Ieri am sărbătorit 75 de ani de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Nu trebuie să uităm niciodată ororile şi barbarismul războiului şi sacrificiile făcute pentru a-i pune capăt. Astăzi reflectăm însă la evenimentele care i-au urmat. Să ne amintim generaţia anilor ’50, care credea că din ruinele războiului putea fi construită o Europă mai bună şi o lume mai bună. Şi care a şi construit-o. Dacă tragem aceste învăţăminte, dacă rămânem uniţi în solidaritate şi în apărarea valorilor noastre, atunci Europa va putea să iasă, din nou, mai puternică din această criză.
David Maria SASSOLI, Preşedintele Parlamentului European
Charles MICHEL, Preşedintele Consiliului European
Ursula von der LEYEN, Preşedinta Comisiei Europene
Se încarcă comentariile...
