Noi măsuri antimigraţie în Balcani. Slovenia vrea respectarea unui plafon de 580 de migranţi pe zi; Grecia încetineşte fluxul de migranţi de pe insule

Migranţi afgani cer deschiderea frontierei dintre Grecia şi Macedonia FOTO AFP

Slovenia a anunţat vineri că vrea să limiteze la 580 numărul de migranţi autorizaţi să tranziteze teritoriul său, în virtutea unui acord încheiat săptămâna trecută în cadrul unei reuniuni a reprezentanţilor poliţiei din cinci ţări din Balcani, relatează agenţiile de presă AFP şi Reuters.

„Şefii de poliţie din ţările balcanice care au participat la reuniunea din 18 februarie s-au angajat să respecte plafonul de aproximativ 580 de migranţi pe zi“, a declarat pentru AFP Vesna Drole, o purtătoare de cuvânt al Ministerului sloven de Interne, care i-a cerut vecinului său croat să respecte această cotă zilnică, transmite Agerpres.

Şefii de poliţie din Slovenia, Austria, Macedonia, Serbia şi Croaţia „au obligaţia de a limita zilnic tranzitul prin ţările Balcanilor de Vest la un număr care va permite un control al fiecărui migrant în conformitate cu regulile Schengen“, se arată într-un comunicat al poliţiei slovene citat de Reuters.

Atena limitează sosirea migranţilor de pe insule pe partea continentală

La rândul lor, autorităţile de la Atena le-au cerut vineri companiilor de feribot şi agenţiilor de turism să suspende aducerea de migranţi de pe insulele din Marea Egee pe partea continentală a Greciei şi au precizat că navele vor rămâne ancorate la chei câteva zile, informează AFP.

Măsura are ca scop limitarea fluxului de persoane provenite mai ales din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care mai multe ţări de pe „ruta balcanică“ au luat decizii pentru a ţine mai bine sub control afluxul de migranţi.

Ministrul grec al Transporturilor Maritime Theodoros Dritsas a declarat pentru postul Skai TV că trei nave care efectuau curse charter pentru a transporta migranţi către partea continentală a Greciei vor rămâne ancorate la chei.

Numărul mare de migranţi ajunşi în Grecia a făcut imposibilă găzduirea tuturor în centrele de primire, sute dintre ei mergând pe jos către graniţa cu Macedonia.

Unii refugiaţi au fost văzuţi dormind în condiţii improprii în centrul Atenei, iar alţii au fost primiţi pe stadioane.

La punctul de trecere a frontierei greco-macedonene Idomeni erau comasaţi vineri dimineaţă circa 2.500 de migranţi, alte câteva sute fiind aşteptaţi să sosească până la finalul zilei. Macedonia acceptă numai migranţi irakieni şi sirieni.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat marţi că peste 100.000 de migranţi şi refugiaţi au ajuns de la începutul anului în Grecia şi Italia. Din totalul de 104.832 de migranţi şi refugiaţi, 97.325 au ajuns pe insulele greceşti (comparativ cu 3.952 în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar 7.507 au ajuns în Italia (comparativ cu 7.882 pentru acelaşi interval din 2015).

Un număr de 413 migranţi şi refugiaţi şi-au pierdut viaţa în aceeaşi perioadă, „ruta pe care se înregistrează cele mai mult victime fiind în continuare cea din estul Mediteranei, dintre Turcia şi Grecia, unde au fost contabilizate 321 de decese“, a precizat OIM. Alte 92 de decese au fost înregistrate pe ruta din centrul Mediteranei, pe unde migranţii şi refugiaţii încearcă să ajungă dinspre nordul Africii în Italia.

Un număr de 35.132 de migranţi au ajuns în insulele greceşti numai în luna februarie. Aproape jumătate dintre aceştia (48%) provin din Siria, conform autorităţile elene, 25% sunt originari din Afganistan şi 17% din Irak, notează Agerpres.

ONU înfiinţează 20 de centre în Balcani pentru protecţia minorilor neînsoţiţi

În acest context, ONU înfiinţează 20 de centre pentru protecţia minorilor neînsoţiţi şi a familiilor de migranţi care se deplasează din Grecia pe aşa-zisa „rută balcanică“, transmite agenţia DPA, citată de Agerpres.

Cele 20 de centre vor servi ca locuri sigure unde copiii şi părinţii lor se pot odihni şi primi consiliere, dar şi unde se pot reuni, dat fiind că multe familii au fost despărţite în condiţiile de haos de la frontiere sau când s-au îmbarcat în autobuze, a anunţat o purtătoare de cuvânt a UNICEF la Geneva.

Potrivit agenţiilor ONU, copiii care călătoresc neînsoţiţi sunt supuşi riscurilor de îmbolnăvire, de a deveni victime ale violenţelor şi traficului de persoane.

„Vieţile copiilor aflaţi în tranzit au fost date peste cap. Aceşti copii sunt confruntaţi cu suferinţe şi pericole la fiecare pas“, a subliniat Marie-Pierre Poirier, coordonatoarea programului european al UNICEF pentru refugiaţi.

Patru centre sunt deja operaţionale pe insule greceşti şi pe cele două părţi ale frontierei eleno-macedonene. Altele urmează să fie deschise în viitoarele trei luni în Grecia, Macedonia, Serbia, Croaţia şi Slovenia.

Anul trecut, peste 90.000 de copii neînsoţiţi ori separaţi de familiile lor au depus cereri de azil în Europa, majoritatea în Germania şi Suedia, conform datelor ONU. Dintre migranţii care traversează Mediterana din Turcia spre Grecia, 60% sunt femei şi copii.

Tensiuni între Grecia şi Austria

Criza migranţilor a încins spiritele între Atena şi Viena. Vineri, Grecia a refuzat solicitarea ministrului austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, de a efectua o vizită la Atena pentru a discuta pe fondul tensiunilor greco-austriace, la o zi după ce ambasadorul grec din Viena a fost chemat în ţară, informează agenţia ANA-MPA, citând surse diplomatice.

Potrivit unei surse din Ministerul de Externe al Greciei, vizita nu va fi permisă până când sancţiunile aplicate Greciei nu vor fi înlăturate, scrie agenţia greacă ANA-MPA, citată de Mediafax.

Miercuri, Austria a organizat un mini-summit pe tema migraţiei la care au participat ţările balcanice, întâlnire de la care Grecia a fost exclusă.

Oficialii greci consideră că Austria încurajează o serie de restricţii impuse de ţările balcanice pentru a limita afluxul de migranţi care le tranzitează pentru a ajunge în nordul şi vestul Europei, măsuri precum închiderea frontierelor pentru extracomunitari care ar putea declanşa o criză umanitară în Grecia.