Monitorizarea României de către Comisia Europeană nu se încheie până când rezultatele nu sunt "satisfăcătoare"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Comisia Europeană (CE) nu va ridica MCV-ul până când nu primeşte rezultate suficient de satisfăcătoare cu privire la stadiul reformelor în România," a spus astăzi purtătorul de cuvânt al CE, Pia Ahrenkilde Hansen.

Nivelul la care România trebuie să ajungă, stabilit de grupul de experţi ai CE, şi convenit cu guvernul român, îşi poate schimba coordinatele în timp, mai spune Comisia. Teoretic, orice punct de referinţă se poate modifica. "Comisia poate să anunţe mâine că noile criterii pe care România trebuie să le îndeplinească sunt ceva mai complicate sau mai multe decât până în ziua respectivă," spun experţii MCV.

România a răspuns pozitiv ultimelor recomandări ale Comisiei. "Da, România a făcut progrese şi am putea spune că raportul este în general bun," au spus experţi din grupul de evaluare MCV al României, "însă există o serie de probleme asupra cărora am atras atenţia şi trebuie încă îmbunăţite multe aspecte," mai spun experţii.

Raportul privind progresul reformelor justiţiei din România publicat astăzi (18 februarie) trage însă guvernanţii de mânecă: România trebuie să îşi îmbunătăţească sistemul judiciar şi să continue lupta împotriva corupţiei.

În rapoartele Mecanismului de Cooperare si Verficare publicate astăzi atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria, experţii Comisiei Europene au atras atenţia asupra unei serii de probleme care rămân nerezolvate, însă au fost satisfăcuţi de multe dintre reformele făcute în ambele ţări.

€œ"Noi vom sprijini România şi Bulgaria să facă reformele necesare pentru combaterea corupţiei în continuare, o obligaţie a acestor ţări, care vine o dată cu statutul lor de state membre," a spus astăzi purtătorul de cuvânt al CE, Pia Ahrenkilde Hansen.

Răspuns "constructiv"
România a scurtat procesele privind cazurile de corupţie la nivel înalt prin modificarea Legii Curţii Constituţionale. Potrivit schimbărilor, suspendarea proceselor în cazurile în care se invocă excepţii de neconstituţionalitate nu mai este posibilă. "Au fost deja constatate primele efecte pozitive în anumite cauze," a spus Comisia.

Legea Micii Reforme în Justiţie simplifică şi ea procedurilor judiciare, elimină suspendarea proceselor penale atunci când se invocă excepţii de ilegalitate şi reduce volumul de muncă al Înaltei Curţi.

Conform experţilor, una dintre realizările cele mai importante ale României este reinstituirea posibilităţii confiscării averilor nejustificate prin Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

România şi-a întărit legislaţia pentru a asigura funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. "Totuşi, în aceeaşi perioadă, chiar dacă autorităţile au continuat să îmbunătăţească funcţionarea sistemului judiciar şi cadrul juridic, Parlamentul a decis reduceri bugetare importante în ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate din cauza constrângerilor bugetare generale", notează, critic, Comisia.  

 România aşteaptă raportul de ţară privind stadiul reformei în justiţie

Comisia, mulţumită de trimiterea lui Becali în instanţă
Experţii europeni au fost mulţumiţi de rezultatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt. Numărul hotărârilor de condamnare, precum şi a sentintelor de pedepse cu închisoarea a crescut în 2010. "Acest lucru poate indica o tendință de a se pronunța sentințe mai disuasive, în cazul în care această tendință se confirmă pe o perioadă mai mare," spune raportul.

DNA a trimis în instanţă un număr "semnificativ" de persoane, arată raportul. Printre aceştia se numără eurodeputatul Gigi Becali. Acesta este judecat pentru un caz de "afaceri ilegale cu terenuri". Experţii sunt "mulţumiţi", de asemenea, şi de trimiterea în instanţă a altor trei foşti miniştri, a doi secretari de stat şi a mai multor magistraţi. 

România nu a răspuns, însă, tuturor recomandărilor Comisiei de la ultimul raport tehnic MCV. "Mai trebuie realizată o analiză cuprinzătoare a întârzierilor specifice a cauzelor de corupţie la nivel înalt," spune Comisia.

Corupţia şi Parlamentul - voturile Ridzi şi Păsat 

Corupţia se află încă printre punctele slabe majore ale României în ceea ce priveşte progresul reformelor, monitorizat cu ochi critici de către Comisia Europeană.

Comisia critică votul negativ al parlamentarilor în chestiunea demarării unei anchete şi solicitării de percheziţie a unui calculator personal "privind o suspiciune de comitere a unor acte de corupţie de către un fost ministru," şi anume votul Parlamentului în cazul Monica Iacob Ridzi.

"Într-o altă anchetă în curs al unui caz de suspiciune de acte de corupţie care priveşte un membru al Parlamentului, Parlamentul nu a aprobat solicitarea parchetului de arestare preventivă," scrie raportul.

Citeşte aici:  România la raportul pe justiţie: Atenţie la cine va ocupa posturile după operaţiunile anti-corupţie din vămi

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite