Guvernul ungar susţine universităţile maghiare din Bazinul Carpatic. Care este scopul?

Liderul UDMR Kelemen Hunor ţi premierul maghiar Viktor Orban

Guvernul ungar va susţine din nou universităţile maghiare care oferă cursuri în tot Bazinul Carpatic în 2021, a anunţat sâmbătă un reprezentant al Ministerului pentru inovare şi tehnologie, potrivit MTI.

Cursurile joacă un rol important în strategia ţării de sprijinire a comunităţilor de etnici maghiari din străinătate, a declarat Tamas Schanda într-un comunicat. De mai mulţi ani, guvernul ungar a sprijinit cu generozitate astfel de programe de formare în cadrul unui program început în 2010, a adăugat el.

Cele zece universităţi maghiare implicate în acest program vor oferi cursuri în Komarno (Revkomarom) în Slovacia, Berehove (Beregszasz) în Ucraina, Miercurea Ciuc (Csikszereda), Oradea (Nagyvarad), Odorheiu Secuiesc (Szekelyudvarhely), Târgu Mureş (Marosvasarhely), Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy), Ilieni (Illyefalva) în România, şi Subotica (Szabadka), Senta (Zenta) şi Sombor (Zombor) în Voivodina, Serbia.

Informaţii detaliate despre cursurile oferite sunt disponibile la adresa felvi.hu, se arată în comunicat. 

Comunităţile de etnie maghiară şi grupurile civice din vestul Ucrainei au primit cel puţin 115 milioane de euro de la guvernul Ungariei în ultimii 10 ani, potrivit unei investigaţii a Serviciului Ucrainean a RFE/RL. 

Descoperirile programului RFE/RL Schemes atrag atenţia asupra creşterilor semnificative în finanţarea diasporei de către guvernul condus de Viktor Orbán nu doar în Ucraina, dar şi în România, Slovacia, Croaţia, Serbia şi Slovenia.

În Ucraina, unde trăiesc în jur de 150.000 de persoane de etnie maghiară - în mare parte în regiunea Transcarpatia din apropierea graniţei cu Ungaria - atenţia acordată de Budapesta a dobândit în ultimii o nuanţă politică, în condiţiile opoziţiei minorităţilor la regulile care restricţionează folosirea limbii materne, în special în educaţie. Serviciile de securitate ale Ucrainei a făcut în trecut verificări ale grupurilor culturale maghiare, invocând existenţa unor manifestări separatiste.

Sumele finanţării acordate de Budapesta comunităţilor maghiare din Ucraina au fost furnizate de un grup de investigaţie format din jurnalişti din estul Europei. Aceştia au urmărit investiţiile guvernului Ungariei în diaspora în mai multe ţări din regiune şi au descoperit că începând din 2011, guvernul Ungariei a plătit o sumă de cel puţin 670 de milioane de euro către grupările etnicilor maghiari din şase ţări.

O parte semnificativă din această sumă pare să fi fost trimisă prin Fondul de stat Bethlen Gabor, destinat asupra susţinerii organizaţiilor maghiare din străinătate. Alte entităţi maghiare, printre care Federaţia Naţională de Fotbal, filiala naţională a Bisericii Romano-Catolice, dar şi alte grupuri filantropice au finanţat programe pentru diaspora maghiară: tabere de vară pentru copii sau renovarea unor biserici. Istoricul cheltuielilor este însă greu de urmărit prin intermediul documentelor oficiale ale Ungariei.

Suma totală ar fi de 115 milioane de euro pentru comunităţile maghiare din Ungaria, din 2011 până astăzi, prin Fondul Bethlen Gabor, potrivit investigaţiei. Nu este clar cât de mulţi bani au fost oferiţi de alte surse din Ungaria.

Nu este deloc o sumă mică, fiind de 1 ½ ori mai mare decât întregul buget anual al regiunii Transcarpatia şi echivalentă costurilor construirii aeroportului regional, potrivit calculelor proiectului Schemes, condus în cooperare de Serviciul Ucrainean al RFE/RL şi UA: Pershy, televiziunea publică a Ucrainei. Suma a crescut semnificativ din 2011, anul în care Orbán şi-a început al doilea mandat ca prim ministru.O parte a fondurilor publice ale Ungarei au fost direcţionate în ultimii ani către renovarea şi reparaţia monumentelor culturale. În Uzhhorod, un oraş de frontieră cu 115.000 de locuitori şi capitală a regiunii, Andriy Lyubka, un scriitor şi poet ucrainean, a cules opere literare locale pentru a le traduce din limba maghiară în ucraineană. Guvernul Ucrainei nu a vrut să îi finanţeze eforturile, cu cel al Ungariei lucrurile se desfăşoară foarte simplu.

„Când oamenii de afaceri locali primesc bani din Ungaria pentru activităţi comerciale, percepţia este că vor fi forţaţi să depună un jurământ în numele lui Orbán, al Ungariei... dar nu este cazul,” a spus Lyubka. Însă, „ei primesc bani, fără mite, fără obligaţii pentru a deservi Ungaria deci ei cred şi îi conving pe toţi cei din jurul lor că ‘uite, Ungaria este un stat grozav, fără obiective imperiale’ şi aşa se transformă ei în soldaţi ai Ungariei cu influenţă la nivel local.”

Fondurile Ungariei ajută, de asemenea, la subvenţionarea posturilor şi presei în limba maghiară din Ucraina. Fondul Bethlen Gabor furnizează bugetele pentru cel puţin patru agenţii.

Majoritatea ziarelor care sunt publicate [aici în Ucraina] sunt fie finanţate de cititori, fie primesc un fel de asistenţă financiară, în special din partea Ungariei,” spune Laslo Zubanych, şeful Uniunii Democratice a Maghiarilor din Ucraina pentru RFE/RL. „În prezent, nu există ziare de stat deci nu există nici un fel de influenţă.”

Zubanych a spus, de asemenea, că posturile care transmit în limba maghiară în vestul Ucrainei umplu un gol în programele de televiziune ale Ucrainei, după ce acestea s-au reprofilat pe semnalul digital – despre care el a spus că este mai greu de obţinut în regiunile montane cum sunt cele ale Carpaţilor.

„Un copil nu poate urmări desene animate din Ucraina, nu poate asculta muzică ucraineană. Spaţiul de informare este deja pierdut pentru stat,” a spus el. „Oamenii din Ungaria spun uneori că 'Vouă v-a fost furată Crimeea, nouă ne-au fost furate alte teritorii,” a spus Serhiy Sydorenko, editorul ziarului digital Yevropeyska Pravda, „iar Transcarpatia este, de fapt, cel mai mic dintre aceste teritorii.”

Pavlo Klimkin, fost Ministru de Externe al fostului preşedintelui Petro Poroshenko a susţinut că fondurile Ungariei au avut ca scop construirea unei baze de susţinători din diaspora pentru partidul Fidesz al lui Orbán, care a acaparat acum scena politică şi viaţa civică a ţării.

„Încearcă tot timpul să mobilizeze susţinătorii din diaspora pentru alegeri, pe care nu îi consideră cetăţeni străini apropo,” a spus el. „Deci, majoritatea dintre ei au un paşaport din Ungaria şi votează pentru partidul Fidesz” la alegerile din Ungaria. Maghiarii din afara graniţelor vor participa la controversatul referendum pentru protecţia copilului din Ungaria, în fap un referendum anti-LGBT. 

Gergely Gulyas, şeful de cabinet al lui Orbán, a negat că finanţarea acestor comunităţi ar avea intenţii politice. Este „o sarcină foarte importantă pentru stat să susţină aceste minorităţi. Este datoria noastră constituţională,” a spus el într-un interviu pentru RFE/RL. „Eu cred că nu este o oportunitate pentru statul maghiar ci un bun prilej pentru Ucraina şi alte ţări care se bucură de această susţinere de la statul ungar.”

Presa de limbă maghiară din România, la mâma lui Viktor Orban 

Minoritatea maghiară este cea mai numeroasă din România, reprezentând 6% din populaţia ţării. Etnicii ungari au comunităţi în vestul şi centrul ţării, mai ales în Bazinul Carpatic. Maghiara esta a doua cea mai vorbită limbă după română, cu peste un milion de vorbitori.

Potrivit unor estimări, peste 500.000 de membri ai comunităţii maghiare din România deţin dublă cetăţenie şi aceştia joacă un rol la fel de important ca acela al comunităţilor maghiare din Ucraina la alegerile din Ungaria. Totalul persoanelor cu dublă cetăţenie a crescut după ce partidul Fidesz a relaxat cerinţele pentru acordarea cetăţeniei.

Fondul Bethlen Gábor finanţează şi programe din România, la fel ca Fundaţia Sapientia prin care a fost creată şi Universitatea Sapientia, universitate particulară maghiară independentă în România,.

Potrivit site-ului fundaţiei, în instituţie au fost investiţi 19 milioane de forinţi (peste 50.000 de euro).

Presa maghiară este un alt beneficiar al finanţării guvernului maghiar. În 2017, guvernul maghiar a investit 4,5 milioane de euro în Asociaţia Pentru Spaţiul Media din Transilvania. Raportul publicat de Asociaţia „Atlatszo Erdely”, cu sediul în Cluj, despre finanţarea mediei de limbă maghiară din România, arară că media de limbă maghiară din România a devenit un instrument al puterii lui Viktor Orban. Graţie subvenţionării masive din partea guvernului ungar, Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan a devenit principalul deţinător al mediei de limbă maghiară din România, după un model existent deja în Ungaria. Acolo unde, la fel, aproape toate publicaţiile şi mediile audiovizuale au fost preluate de o fundaţie controlată de apropiaţi ai premierului Orban.

Subvenţiile sunt masive, trustul de presă înregistrând unele dintre cele mai mari venituri din media românească în general, după cum arată raportul. În 2020, veniturile s-au ridicat la 3,6 milioane de euro, ceea ce situează organizaţia media pe locul opt la nivel naţional - şi numai a zecea parte din încasări reprezintă publicitate. Dar guvernul Orban nu aruncă banii degeaba, obţine un control direct sau indirect asupra politicii editoriale a mass-media de limbă maghiară din România. Ungaria influenţează, formează mentalitatea, opinia maghiarilor din România, fapt reflectat şi de sondajele de opinie.

Potrivit sondajului naţional – Barometrul opiniei publice – iulie 2021 realizat de Avangarde electoratul UDMR este pe de parte cel mai conservator din România. Voturile maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria pot aduce maxim 2 sau 3 mandate. Având în vedere competiţia electorală acerbă din Ungaria, în care puterea şi opoziţia se află cap la cap în, aceste mandate pot fi decisive în păstrarea puterii de către Viktor Orban.