În ciuda provizoratului impus de ONU, peste 130 de ţări, inclusiv România, au recunoscut, în cadru bilateral, Macedonia sub acest nume. În paralel, au fost discutate variante de compromis: Noua Macedonie, Macedonia (Skopje), Vardarska etc. Arbitraje internaţionale, negocieri, ameninţări – toate au fost de prisos. Şi de o parte, şi de cealaltă revendicarea exclusivă a unui trecut măreţ – incluzând figuri precum cea a lui Alexandru Macedon – a fost mai puternică decât orice provocare a prezentului.

Conflictul a avut un impact politic major. Macedonenii au ratat aderarea la NATO în 2008, la reuniunea de la Bucureşti a organizaţiei, fiindcă Atena s-a opus, invocând dezacordul asupra numelui. Şi parcursul european al ţării cu capitala la Skopje a avut de suferit. Considerată oficial candidată în 2005, Macedonia nu a putut începe negocierile propriu-zise, întrucât în Consiliul European e nevoie de unanimitate, iar Grecia a zis mereu „nu”.

Premierii Zoran Zaev şi Alexis Ţipras au reuşit să bată palma, acordul lor fiind parafat pe 17 iunie, în sătucul Psarades. Cei doi sunt liderii unor partide de stânga: macedoneanul Zaev conduce Uniunea Social Democrată, o formaţiune afiliată la familia socialistă europeană. Ţipras e şeful Syriza, care a recuperat în mare măsură votul de stânga din Grecia, capturat pentru o lungă perioadă de PASOK. Nu e de mirare că acordul e contestat de partidele de dreapta din cele două ţări şi nu numai.

În Grecia, se opun şi comuniştii din KKE, şi extrema-dreaptă din Zorii aurii, şi partidul afiliat la PPE, Noua Democraţie. Cetăţenii au fost chemaţi în stradă, pentru a apăra onoarea patriei, iar Noua Democraţie a introdus o moţiune de cenzură, care a picat la vot (153 contra 127). În Macedonia, opoziţia din VMRO-DPMNE – tot  din familia popularilor europeni – a organizat proteste masive, iar preşedintele a anunţat că nu va semna decretul care va finaliza procesul de recunoaştere a înţelegerii.

Din acest punct de vedere, există o diferenţă importantă între cele două ţări: pentru a valida numele „Macedonia de Nord”, grecii vor da un vot în Parlament, în vreme ce macedonenii vor fi chemaţi la referendum în septembrie. În principiu, Ţipras nu are emoţii, iar sondajele din fosta FYROM indică un sprijin clar pentru noul nume. Ce se va întâmpla dacă, totuşi, o ţară votează într-un fel şi alta pe dos? E simplu: vor fi alte negocieri.