Fostul secretar de stat american Frank G. Wisner II: „România simte pericolul apropiindu-se” INTERVIU EXCLUSIV
0
Fostul secretar de stat american Frank G. Wisner II a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre poziţia „dificilă” a României la graniţa războiului, dar şi despre sprijinul NATO şi SUA în cazul puţin probabil al unui atac al Rusiei, considerându-l „o decizie nesăbuită şi deloc înţeleaptă” a lui Putin
Frank G. Wisner Jr. a avut o carieră prestigioasă la vârful administraţei SUA şi o vastă experienţă în diplomaţie. Născut la 2 iulie 1938 la New York, licenţiat la Princeton, a lucrat pentru Departamentul de Stat din Statele Unite timp de 36 de ani. A fost secretar de stat interimar în 1993, subsecretar pentru securitate internaţională între 1992 şi 1993, în timpul preşedintelui George H.W. Bush şi subsecretar al Departamentului de Apărare în timpul administraţiei Clinton, în perioada 1993-1994.
Frank G. Wisner Jr. a fost şi secretar executiv adjunct în Departamentul de Stat în timpul preşedintelui James Carter, fiind ulterior printre altele ambasador al S.U.A. în Zambia, Egipt, Filipine şi India. Reputatul specialist este foarte activ şi la aproape 84 de ani, fiind consilier pe relaţii internaţionale la compania Squire Patton Boggs din New York.
Tatăl său, Frank Gardiner Wisner (1909-1965), unul dintre pionierii înfiinţării Central Intelligence Agency (CIA) şi o legendă a spionajului american, a stat în România din august 1944 şi până în ianuarie 1945, ca şef al staţiei OSS (Oficiul Serviciilor Strategice - serviciul de spionaj al SUA) din ţara noastră. În această perioadă, a dezvoltat o relaţie apropiată atât cu Regele Mihai I, cât şi cu Familia Regală. Frank Wisner l-a întâlnit pe Regele Mihai la Bucureşti, în toamna anului 1944, iar relaţia de prietenie între cei doi s-a păstrat peste ani.
Cât de riscantă este poziţia României în regiune luând în calcul războiul din Ucraina şi faptul că România îi ajută mult pe ucraineni?
Poziţia României în regiune este sensibilă, dificilă şi periculoasă, aşa cum este şi pentru celelalte ţări din Europa de Est care sunt membre NATO. Iar cum trupele ruseşti se apropie şi de graniţa cu Republica Moldova, sunt sigur că România simte pericolul apropiindu-se. Însă România este ţară membră NATO, iar NATO va fi alături de România. Statele Unite au arătat clar că vor fi alături de aliaţii NATO.
Ar putea extinde Vladimir Putin războiul şi în alte ţări din Europa de Est?
Ar fi o decizie nesăbuită şi deloc înţeleaptă a lui Vladimir Putin dacă ar extinde războiul în vreo ţară din NATO. Pentru moment, el încearcă să se impună în Ucraina şi nu cred că este vreun pericol iminent pentru vreo ţară NATO din Europa de Est să fie ţinta unui atac al armatei ruse. Însă s-a ajuns într-un punct periculos al acestui război. Trebuie să fim cu toţii vigilenţi şi pregătiţi.
Cum ar putea fi oprit Vladimir Putin?
Vladimir Putin poate fi oprit într-un singur mod, prin unitate şi forţă a ţărilor membre NATO. Nu cred că NATO îşi va schimba strategia în privinţa Ucrainei în următoarele săptămâni şi sper să nu facă acest lucru. NATO este o organizaţie defensivă, nu ofensivă. Iar Ucraina nu este membră NATO. Şi nu văd vreun motiv pentru care NATO ar acţiona în afara teritoriilor ţărilor membre. Însă asta nu înseamnă că ţările NATO nu vor ajuta Ucraina, o fac deja, furnizând echipament militar, susţinere politică. Însă NATO nu va ajunge la război cu Rusia pentru o ţară care nu este membră NATO.
„Putin a câştigat o bătălie, dar va pierde războiul”
De ce înţelege greşit Vladimir Putin Ucraina?
Nu cred că Vladimir Putin a înţeles vreodată dorinţele Ucrainei de independenţă, suveranitate şi integritate teritorială. Putin a crezut că Ucraina va ceda la primul semn de forţă al armatei ruse, că liderii săi vor fi slabi şi că populaţia Ucrainei o va îmbrăţişa pe „Mama Rusia”. Putin a fost surprins clar de răspunsul puternic al ucrainenilor.
Este războiul din Ucraina un război pierdut pentru Vladimir Putin?
Depinde de cum definim învingătorii şi învinşii. Opinia mea este că el a câştigat o bătălie, dar va pierde războiul. Nu a găsit Ucraina gata să i se predea uşor. Luptele sângeroase vor continua, iar costurile acestui război vor fi enorme. Cred că la final Vladimir Putin va descoperi că va avea o organizaţie NATO mult mai puternică şi determinată la frontierele sale. Cred că în următoarele săptămâni ne vom putea face o părere legat de durata războiului. Iar ucrainenii au fost extraordinar de curajoşi până acum şi îşi vor continua lupta.
Cât de probabilă este o implozie a regimului lui Vladimir Putin în Rusia? Oameni din zeci de oraşe din Rusia protestează la adresa sa.
Este greu să fac o predicţie în acest sens. Atât timp cât cei mai mulţi dintre ruşi sunt de partea războiului, nu va fi doborât din interior. În cazul în care apar semne că Rusia ar putea pierde războiul, ar putea fi cumva o repetare în altă manieră a evenimentelor din 1905, când populaţia s-a ridicat împotriva regimului ţarist. Pentru moment însă, Putin are controlul în Rusia. Depind multe şi de nivelul rezistenţei din Ucraina.
Îi este teamă lui Vladimir Putin de democraţiile din Europa de Est?
Vladimir Putin a crezut că democraţiile fostelor ţări din URSS şi ale ţărilor din Europa de Est sunt slabe, însă acum descoperă că aceste democraţii sunt puternice şi unite.
Cât de importantă este rezistenţa eroică a Ucrainei pentru viitorul libertăţii?
Rezistenţa din Ucraina este extrem de importantă pentru viitorul Europei şi al democraţiei peste tot în lume. Agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei nu a întărit doar NATO, ci şi naţiunile democrate, care s-au unit şi i se opun.
Vă mai recomandăm şi:
Cum a primit Regele Mihai cadou un jeep de la unul dintre cei mai buni spioni CIA
Se încarcă comentariile...
