Criza migranţilor. Belarus avertizează că va „riposta sever” faţă de orice atac. Bagdad, gata să-şi ajute cetăţenii să revină în ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soldaţii polonezi la graniţa cu Belarusul încearcă să stopeze valul de migranţi. FOTO EPA-EFE
Soldaţii polonezi la graniţa cu Belarusul încearcă să stopeze valul de migranţi. FOTO EPA-EFE

Ministrul belarus al apărării a avertizat vineri că Belarus va „riposta sever" la orice atac care îl vizează, denunţând desfăşurarea unor importante efective militare de către Polonia la frontiera polono-belarusă, în plină criză a migraţiei, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Mi se pare că vecinii noştri din Occident, în special Polonia (...), sunt gata să declanşeze un conflict în care le-ar plăcea să antreneze Europa. Forţele armate din Belarus sunt gata să riposteze sever la orice atac", a declarat ministrul belarus al apărării, Viktor Hrenin, într-un mesaj video.

„Tentativele de a ne intimida sau de a ne acuza fără fundament ne forţează să reacţionăm într-un mod adecvat la această situaţie", a afirmat el, dând asigurări că forţele armate belaruse ar putea "asigura securitatea ţării, inclusiv, dacă va fi necesar, împreună cu principalul nostru aliat strategic, Rusia".

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a mulţumit Turciei vineri pentru decizia sa de a opri cetăţenii din Irak, Siria şi Yemen care plănuiesc să călătorească în Belarus să cumpere bilete sau să se urce în avioane pe aeroporturile din Turcia, relatează Reuters.

„Le mulţumesc autorităţilor turce", a scris Michel pe Twitter, făcând referire la decizia Autorităţii aviaţiei civile din Turcia care a motivat pe contul de Twitter că a hotărât astfel pentru a rezolva "problema trecerilor ilegale de frontieră între Uniunea Europeană şi Belarus".

Conducerea politică a blocului comunitar, Consiliul European - cea care reuneşte şefii de guvern - cere puterii sale executive, Comisia Europeană, să creeze aranjamente juridice care să permită UE să finanţeze ziduri la frontieră, dar şi alte măsuri imediate drept răspuns la ceea ce ei consideră a fi un atac hibrid orchestrat de Belarus, scrie Wall Street Journal.

„Vom avea discuţii despre infrastructura fizică şi despre posibilitatea finanţării acesteia. Vorbesc despre o infrastructură fizică care ar putea proteja mai bine UE”, a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului.

Situaţia actuală în care soldaţii belaruşi escortează migranţi din Orientul Mijlociu şi Rusia trimite bombardiere la granţia Belarus-Polonia determină UE să renunţe la principiul îndelungat de a nu finanţa din bugetul său bariere fizice de-a lungul frontierelor unei Uniuni care consideră libertatea de mişcare drept valoare de bază, spun oficialii europeni, observă publicaţia americană.

Polonia, Letonia şi Lituania, cele trei naţiuni ale UE care împart graniţa cu Belarus, au solicitat deja finanţare pentru ziduri şi garduri în scopul împiedicării a ceea ce spun că este un aflux forţat de migranţi ilegali. Numai Lituania are o graniţă de aproape 700 de kilometri cu Belarus.

Bagdadul va repatria migranţii irakieni din Belarus care vor să se întoarcă ”voluntar” în Irak

Guvernul irakian înregistrează migranţii irakieni blocaţi la frontiera dintre Belarus şi Polonia care vor să se întoarcă ”voluntar” în Irak şi urmează să le propună un ”răspuns urgent”, declară vineri Ministerul irakian de Externe, transmite AFP, citat de news.ro.

”Suntem pregătiţi să organizăm mai mult de o călătorie pentru a răspunde urgent oricărei persoane care doreşte să se întoarcă în mod voluntar” în ţară, declară un purtător de cuvânt al diplomaţiei irakiene, Mohammed al-Sahaf, referindu-se la migranţii irakieni - majoritar kurzi - blocaţi la frontiera dintre Belarus şi Polonia, un stat membru al Uniunii Europene (UE).

Mii de migranţi sunt blocaţi de mai multe zile într-o tabără improvizată, de partea belarusă a frontiere, şi care speră să treacă în Polonia.

Însă soarta lor a devenit subiectul unei crize între Occident, pe de o parte, şi Belarus, susţinut de Rusia, de cealaltă.

Occidentalii au condamnat, la ONU, o ”instrumentalizare orchestrată a unor fiinţe umane”.

Migranţii kurzi irakieni declară că fug de dificultăţile economice şi instabilitatea care le copleşeşte regiunea autonomă.

Diplomaţia irakiană a trimis la frontiera belaruso-poloneză diplomaţi de la Moscova şi Varşovia, pentru a le veni în ajutor, pentru ”a se asigura de securitatea lor şi a comunica cu autorităţile competente”, precizează Mohammed al-Sahaf.

Consulatele Belarusului la Ebrill în Kurdustanul irakian, şi la Bagdad, care acordau până acum viza de turism irakienilor, ”au fost închise temporar” săptămâna trecută, a anunţat el.

Compania Iraqi Airways şi-a suspendat legăturile de la Bagdad la Minsk în august, ”până la noi ordine”, a declarat AFP un purtător de cuvânt al companiei naţionale irakiene, Hussein Jalil.

”Însă am obţinut autorizaţia să operăm zboruri întors de la Minsk la Bagdad, pentru a transporta irakienii blocaţi” în Belarus.

Pentru a se duce la Minsk, migranţii irakieni s-au năpustit, începând din august, asupra unor zboruri indirecte, via Turcia.

Însă Direcţia Generală a Aviaţiei turce a decis vineri să le interzică irakienilor, sirienilor şi yemeniţilor ”să cumpere bilete şi să se îmbarce către Belarus pe aeroporturi în Turcia”.

Vicepreşedintele Comisiei Europene (CE) Margaritis Schinas a anunţat că se duce luni la bagdad pentru a discuta despre criza migraţiei.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite