„Bătălie epică” în cadrul Comisiei Europene în privinţa măsurilor pentru agricultură prietenoasă cu mediul
0
Un document intern la care a avut acces Politico scoate la iveală faptul că departamentele de agricultură, respectiv mediu ale Comisiei Europene se află la cuţite în privinţa măsurilor necesare susţinerii unui sistem agricol prietenos cu mediul, în contextul elaborării strategiilor de implementare a Pactului Verde European, prezentat primăvara trecută.
În cadrul Comisiei „se duce o bătălie epică între cei care doresc schimbare şi cei care se opun”, a declarat un oficial european care a acuzat departamentul de agricultură de „o serie de acţiuni distructive menite a bloca schimbările” în direcţia cultivărilor sustenabile.
Propunerile departamentului de mediu vin în sensul reducerii cantităţii de pesticide şi fertilizatori şi stimulării agriculturii organice, precum şi mărirea spaţiilor verzi în cadrul fermelor.
Acesta propune şi un termen: 2030. Directorul de politici în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei susţine însă că schimbările bruşte nu sunt fiabile.
În Pactul Verde Uniunea Europeană s-a angajat să „reducă în mod semnificativ” riscurile asociate utilizării excesive a substanţelor chimice în agricultură, ca parte a unor politici „profund transformatoare” în domeniu. Bugetul Comisiei se ridică la circa 59 de miliarde de euro anual.
În document se arată că o reformă a Politicii Comune în domeniul agriculturiii, care finanţează fermierii din blocul comunitar, dispune de toate instrumentele pentru asigurarea unei agriculturi sustenabile la nivelul Uniunii Europene – fără a fi necesar un target numeric, care de altfel nu este deloc o soluţie şi aduce mai multe probleme.
Nu este clar dacă aceasta este şi o poziţie oficială, însă în mare parte documentul pare a fi o reacţie la un draft cu privire la strategia de biodiversitate a directoratului general pentru mediu care propunea o reducere cu 30% a cantităţii de pesticide şi fertilizatori până în 2030.
Documentul intern menţionat sugerează că UE n-ar trebui să stabilească ţinte, ci să se concentreze mai degrabă pe„oferirea unor soluţii alternative şi încurajarea unui sistem alternativ de gestionare a dăunătorilor”. Acesta arată că ar fi „lipsit de sens” din perspectiva sănătăţii publice să fie redus volumul sau valoarea unei liste lungi de diverse substanţe”.
În privinţa fertilizatorilor „un target cantitativ unitar nu ar putea să ţină seama de echilibrul nutritiv extrem de diferit” în fiecare ţară membră, se subliniază în document care sugerează o altă modalitate de măsurare a folosirii excesive a fertilizatorilor, măsuri ale comisiei comune de reducere a surplusului până la 2030, şi o aplicare mai strictă a legilor cu privire la mediu.
Departamentele nu cad de acord nici asupra proporţiei de zone verzi din cadrul fermelor.
Departamentul de mediu propune ca 10% din pământul arabil să fie alocat copacilor şi gardurilor vii - o proporţie considerată „excesivă” de către departamentul de agricultură, întrucât ar putea duce la scădere de circa 15% a producţiei de cereale la nivelul UE, în timp ce ar putea creşte preţurile la alimente şi chiar ar ameninţa biodiversitatea din afara blocului comunitar din cauza importurilor.
Propunerea departamentului de mediu de a aloca 30 la sută din agricultură cultivării organice „nu este doar excesiv, ci ignoră realitatea unei dezvoltări puternice motivate de cerere a pieţei de legume şi fructe”, în timp ce dezvoltarea altor sectoare organice a arătat o creştere mai lentă.
„Avem mari probleme să ajungem să discutăm despre conţinut, întrucât au fost obiecţii din partea directoratul general pentru agricultură cu privire la Pactul Verde”, a declarat un oficial UE.
Un alt oficial UE consideră că documentul menţionat cuprinde o abordare greşită.
„În ceea ce priveşte biodiversitatea trebuie să pornim de la cauze şi să producem schimbări sistematic. E necesar să reducem pesticidele şi folosirea sistematică a fertilizatorilor, să lăsăm pământ în afara producţiei”
Şeful Comisiei de agricultură, veteran al politicilor publice în acest domeniu, susţine o strategie graduală în privinţa practicilor nesustenabile în agricultură.
„Inversarea drumui către abis presupune îniţial o încetinire, ca abia ulterior să ajungem la o schimbare completă a tendinţelor actuale- nu avem altă cale şi cu cât ajungem mai repede la o recunoaştere publică a acestui lucru cu atât mai bine”, a spus acesta într-o postare pe Linkedin, potrivit Politico.
Directorul de strategie din cadrul directoratului general pentru agricultură Tassos Haniotis nu a dorit să comenteze.
Se încarcă comentariile...
