Autorităţile turce au destituit sute de ofiţeri militari de rang înalt, care activau în cadrul structurilor NATO

Autorităţile turce au destituit, după lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie 2016, sute de ofiţeri militari de rang înalt, care activau în cadrul structurilor NATO din Statele Unite şi Europa. Informaţia despre extinderea campaniei guvernamentale de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din structurile militare, apare în mai multe documente consultate de către jurnaliştii Reuters.

Potrivit unor documente militare secrete, autorităţile turce au destituit 149 de ofiţeri de rang înalt, care activau în sediile alianţei militare occidentale din Germania, Belgia, Olanda şi Marea Britanie. Militarii au fost destituiţi printr-un ordin emis la data de 27 septembrie şi au avut la dispoziţie trei zile pentru a se întoarece pe teritoriul Turciei.

Cei mai mulţi militari destituiţi au fost arestaţi imediat după sosirea lor în Turcia.

De asemenea, o parte din aceşti militari turci de rang înalt au condamnat o vântătoare de vrăjitoare a regimului împotriva comandanţilor de forţe aeriene care activau în structurile militare internaţionale.

În total, până la 400 de ofiţeri militari de rang înalt au fost demişi din structurile NATO prin decizia Ankarei. Surse din alianţa militară occidentală au relatat că personalul turc a fost rechemat în ţară, dar nu au primit detalii suplimentare.

Deşi numărul celor demişi este redus prin comparaţie cu cei peste 120.000 de judecători, poliţişti, profesori şi soldaţi suspendaţi din funcţii după lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie, decizia executivului turc de a-i demite pe cei mai antrenaţi şi pregătiţi militari turci din alianţă scoate în evidenţă dimensiunea reală a campaniei preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Autorităţile turce susţin că dimensiunea campaniei guvernamentale de eliminare a aşa-zişilor gulenişti este justificată având în vedere gravitatea evenimentelor din noaptea de 15-16 iulie, atunci când o facţiune a armatei turce a încercat să preia puterea folosind tancuri, avioane de luptă şi elicoptere.

Însă, demiterea unor ofiţeri militari turci de rang înalt din structurile blocului militar occidental ridică întrebări despre strategia executivului turc după puciul eşuat. În vreme ce, preşedintele Recep Tayyip Erdogan încearcă să dezvolte relaţii bilaterale mult mai apropiate cu Rusia.

Turcia este un aliat vital al coaliţiei internaţionale în lupta împotriva jihadiştilor Statului Islamic din Siria şi Irak. De asemenea, contribuţia trupelor militare turce la misiunea de antrenare a forţelor locale afgane este cu siguranţă una dintre cele mai importante.

Doar nouă militari turci din 50 rămân angajaţi în prezent în cadrul sediului NATO din Bruxelles. De asemenea, reprezentanţii militari turci nu au fost prezenţi la ultimele întâlniri de la sediul NATO din Bruxelles.

Până la 120.000 de persoane au fost demise în ultimele două luni din rândul procurorilor, judecătorilor, medicilor, profesorilor universitari, academicienilor, soldaţilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici, precum şi a jurnaliştilor.

De asemenea, până la 32.000 de suspecţi au rămas până în prezent în custodia autorităţilor turce pentru implicarea în lovitura de stat.

Însă, statele occidentale au criticat campania guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din presă, ridicând totodată întrebări cu privire la tratamentul ”inuman” la care ar fi supuşi puciştii capturaţi.

Starea de urgenţă le-a dat mână liberă autorităţilor turce să efectueze o vastă epurare în rândul aşa-numiţilor gulenişti. Clericul Fethullah Gulen este acuzat de executivul turc de orchestrarea loviturii de stat eşuate.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a instituit iniţial starea de urgenţă la date de 20 iulie, atunci când a subliniat că aceasta le va permite autorităţilor turce să ia măsuri rapide împotriva celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat, în care un grup de militari a încercat să răstoarne executivul în noaptea de 15-16 iulie.

Ankara îl acuză pe clericul islamist Fethullah Gulen, care a fost anterior un aliat apropiat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, de orchestrarea loviturii de stat eşuate din noaptea de 15-16 iulie, ce a declanşat o campanie guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi presă.