ANALIZĂ Rusia, China şi UE se luptă pentru Balcani

ANALIZĂ Rusia, China şi UE se luptă pentru Balcani

Comisia Europeană a relansat procesul de extindere a Uniunii cu şase ţări din Balcanii de Vest: Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina şi Macedonia. Dar pentru această regiune se bat şi alţi actori precum Rusia şi China.

Ştiri pe aceeaşi temă

Uniunea Europeană încearcă să protejeze ţările balcanice, în special Serbia, de influenţa crescândă a Moscovei şi Chinei. Piotr Iskenderov, de la Institutul rus de studii slave, a explicat pentru portatul RBC că „UE este interesată de integrarea Serbiei pentru a o îndepărta de Rusia“. Analistul Serghei Manukov spune că Bruxellesul nu-şi permite să  „abandoneze această regiune, importantă din punct de vedere strategic, unde Rusia, China sau Turcia, şi-au mărit semnificativ influenţa în ultimii ani.
 
 UE doreşte să menţină Serbia şi Muntenegru în sfera sa de influenţă . În mod cert, cerinţele de combatere a corupţiei şi a criminalităţii nu sunt cele mai importante. Principala solicitare se va referi la distanţa politică faţă de Rusiei şi susţinere a Occidentului. 
 
Experţii ruşi sunt de părere că această nouă alianţă între Balcanii de Vest şi UE va afecta relaţiile ruseşti cu regiunea, dar nu de o manieră gravă. Maxime Samorukov, cercetător la Centrul Carnegie din Moscova  spune că  „aderarea la UE şi NATO nu împiedică Ungaria şi Bulgaria să dezvolte proiecte energetice cu Rusia. Ca urmare, interesele economice ruseşti în Serbia sunt perfect compatibile cu viitoarea integrare în UE“, susţine acesta.
 
Acest lucru l-a spus şi Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei: „ nu vedem nici un obstacol în calea cooperării noastre cu statele din Balcani şi nu le forţăm să facă alegerea să fie cu sau împotriva noastră“. Piotr Iskenderov consideră că răspunsul Moscovei la aderarea ţărilor balcanice la UE va depinde de starea relaţiilor ruso-europene până în 2025, recunoscând că „integrarea europeană a Serbiei va lua o  dimensiune geopolitică şi multe vor depinde de voinţa politică a actorilor implicaţi “.
 
Lavrov, la Belgrad
 
Miercuri, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a deplasat la Belgrad pentru o vizită oficială de două zile, menită să întărească relaţiile tradiţional strânse dintre Rusia şi această ţară din Balcani, în pofida faptului că aspiraţiile pentru un statut de ţară membră a UE câştigă tot mai mult teren în Serbia.
 
Într-un interviu publicat luni, Lavrov a acuzat NATO că provoacă un puternic conflict cu Rusia în Balcani şi şi-a exprimat speranţa că, în pofida aspiraţiilor sale europene, Serbia nu va abandona relaţia sa de prietenie cu Moscova.
 
El a declarat, de asemenea, că va aborda problema unui statut pentru centrul umanitar comun ruso-sârb de răspuns la dezastre înfiinţat în Niş, pe care mulţi îl consideră o prezenţă militară mascată.

Într-un interviu acordat luni agenţiei de ştiri sârbe Beta, şeful diplomaţiei ruse a declarat că „Rusia a încercat întotdeauna să evite confruntarea' în Balcani, în timp ce comportamentul statelor occidentale este de natură să tensioneze situaţia.

Lavrov a criticat metoda prin care ţările din Balcani sunt forţate 'să aleagă: fie sunteţi cu Occidentul, fie sunteţi cu Rusia'.

Candidată la Uniunea Europeană, Serbia este în acelaşi timp un aliat istoric al Rusiei, care sprijină Belgradul în refuzul acestuia de a recunoaşte independenţa Kosovo, proclamată în urmă cu zece ani. „Discuţiile în prezent despre locul Kosovo în cadrul ONU nu au niciun sens“, a mai spus Serghei Lavrov.

El a afirmat că 'rezoluţia 1244' adoptată în 1999 de Consiliul de Securitate al ONU la sfârşitul conflictului dintre forţele armate sârbe şi rebelii albanezi din Kosovo 'rămâne în vigoare şi recunoaşte teritoriul autonom al Kosovo ca parte a Serbiei'.

Bruxellesul a avertizat că Belgradul trebuie să-şi normalizeze relaţiile cu Pristina pentru a putea adera la Uniunea Europeană.

În opinia lui Serghei Lavrov, „faptul că Uniunea Europeană cere fiecărei ţări candidate să-şi alinieze politicile externe şi de apărare“ cu politicile sale, „provine dintr-o filosofie, o mentalitate care contribuie la creşterea tensiunii în Europa“.

„De-a lungul istoriei Balcanilor, Rusia a căutat mereu să evite orice confruntare şi să ajute popoarele din această regiune să apere interesele statelor lor, ale strămoşilor lor, precum şi rădăcinile lor spirituale, religioase şi culturale“, a mai spus Serghei Lavrov.

El a denunţat de asemenea „politica de încercuire a Rusiei cu infrastructură militară a Alianţei Nord-Atlantice. „Extinderea NATO este o greşeală“, a mai spus el. Muntenegru a devenit membru al NATO în 2017, în timp ce Macedonia este candidat la aderare.

„Nicio acţiune întreprinsă în prezent de NATO nu va întări securitatea nimănui, inclusiv securitatea ţărilor balcanice“, a mai spus Serghei Lavrov.
 
Serbia âncearcă o adevărată echilibristică diplomatică în ceea ce priveşte ambiţiile sale de aderare la UE, întărite luna aceasta printr-un plan al UE pentru o extindere în Balcanii de Vest, şi relaţiile sale cu Moscova.
 
De exemplu, Serbia a refuzat să aplice sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei. În schimb, Rusia a blocat aderarea la ONU a provinciei sârbe Kosovo, majoritar albaneză.
 
Iskenderov subliniază că extinderea are două obiective: pe de o parte, revigorarea dinamicii europene după plecarea Marii Britanie din UE, arătând că Europa este capabilă să urmărească o politică externă activă şi să accepte noi membri ; iar pe de altă parte, lupta împotriva criminalităţii, a corupţiei şi a traficului de droguri în această regiune. Maxime Samorukov vede, de asemenea, în această nouă extindere o strategie pentru „a face o reformă radicală a instituţiilor europene. 
 
Admiterea a şase ţări mici, sărace, a căror conducere este oarecum iresponsabilă, este cel mai bun argument pentru abandonul regulii de consens între statele membre în luarea deciziilor la nivelul UE. Acest lucru ar putea duce la luarea deciziilor pe bază de majoritate“.
 
Strategia Beijingului
 
Dar nu numai Rusia se foloseşte de statele mai fragile ale Europei pentru a-şi apăra interesele şi a-şi transporta resursele energetice spre Europa, ci şi  Beijingul, scrie „L’express“. China şi-a multiplicat investiţiile în Balcani cu scopul să exercite presiuni asupra anumitor ţări, pentru a-şi apăra interesele. Greu lovite de criza din 2008, aceste state au primit cu braţele deschise banii chinezilor.
 
Dar aceste state plătesc şi un alt fel de preţ. În 2015, scrie Politico, Atena, Budapesta, Zagreb şi Dubrovnik au reuşit să evite introducerea unei referiri directe la Beijing într-o declaraţie a UE privind o hotărâre a instanţei care invalidează revendicările juridice ale Chinei asupra Mării Chinei de Sud. 
 
Pentru a facilita contactele cu ţările din Europa Centrală, în 2011 a fost creat un format de cooperare: Forumul comercial şi economic Chinei-Europa Centrală şi de Est, numit 16 + 1. Unsprezece dintre aceste state sunt membre ale UE (Bulgaria, Croaţia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Slovenia); cinci sunt candidaţi pentru aderarea la UE (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Serbia).
 
Balcanii de Vest au devenit punctul favorit de acces al Chinei la UE. În special, Beijingul finanţează infrastructura portuară, fapt ce îngrijorează Bruxelles-ul. Frans-Paul van der Putten, cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale din Olanda  spune că China este în curs de creare a unui coridor de comunicare între portul grecesc Piraeus şi nordul şi centrul Europei, via Serbia şi Ungaria.
 
În 2016, compania China Ocean Shipping Company (COSCO), o întreprindere chineză de stat, a achiziţionat majoritatea acţiunilor Piraeus Port Authority din Atena. Prin urmare, guvernul chinez consideră că Pireu este principalul punct de intrare pentru exporturile chineze către sud, estul şi centrul UE, precum şi un centru-cheie pentru transportul maritim în regiunea mediteraneeană.
 
Beijingul este acum capabil să influenţeze rutele comerciale dintre UE şi China, spune Frans-Paul van der Putten. Dacă Piraeu este punctul de plecare, alte proiecte de infrastructură sunt în derulare, cum ar fi modernizarea liniei de cale ferată dintre Belgrad şi Budapesta.
 
Această conexiune de mare viteză va costa 3,2 miliarde de euro, parţial din bani chinezeşti. În decembrie 2014, Serbia, Ungaria şi China au semnat un acord de reconstrucţie a celor 370 de kilometri de drumuri dintre cele două capitale. Un acord care încalcă regulile europene şi a reuşit să creeze tensiuni cu UE.
 
China nu se limitează la Grecia şi Serbia, deoarece a oferit şi împrumuturi avantajoase pentru alte ţări din Balcanii de Vest pentru proiecte de infrastructură, adaugă cercetătorul.
 
Jelica Stefanović-Štambuk, membru al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Belgrad, spune că pentru Serbia, în o mare parte de-industrializată, investiţiile chineze sunt vitale, nu doar în transporturi. Compania chineză Huawei a preluat şi Telekom Serbia, iar chinezii au mai cumpărat o fabrică de oţel în Smederevo. "China este în creştere, UE nu este," subliniază Stefanović-Štambuk .
 
Şi Michael Christides, secretar general al organizaţiei pentru cooperare economică la Marea Neagră, asigură că implicarea chineză în regiune „dă de gândit Bruxellesului“.
 
Avertismentul Angelei Merkel
 
Cancelarul german Angela Merkel a pus în gardă miercuri China că nu ar trebui să-şi lege investiţiile în Balcani de problemele politice, relatează AFP.
 
„Suntem pentru liber schimb“, a subliniat Angela Merkel într-o conferinţă de presă cu prim-ministrul macedonean Zoran Zaev.
 
Dar acesta „trebuie să fie reciproc“ şi „în relaţiile cu China, este foarte important ca deschiderea să nu vină doar dintr-o parte, ci din toate părţile“, a insistat ea.
 
În al doilea rând, legătura dintre relaţiile comerciale şi "problemele politice nu o consider o contribuţie la liber schimb", a adăugat cancelarul.
 
Ea a făcut în mod clar aluzie la iniţiativa chineză numită „Noul Drum al Mătăsii“, un proiect colosal de investiţii în infrastructură în Europa, în contextul în care există temeri că regimul comunist vrea să-şi extindă influenţa politică în Europa, notează France Presse.
 
Printre ţinte sunt mai multe ţări din estul sau sudul continentului, gata să accepte bani de la China inclusiv în sectoare strategice, precum Grecia care şi-a vândut portul Pireu în cadrul privatizărilor cerute de partenerii săi europeni în schimbul planurilor de asistenţă financiară.
 
Merkel nu a explicat ce înţelege prin influenţă politică. Dar una din temerile europenilor este că ţările balcanice care profită de investiţiile chineze sunt apoi mai înclinate să apere interesele Beijingului în cadrul UE.
 
citeste totul despre: