Ce este miliţia maritimă „Omuleţii Albaştri” şi care este scopul posibilei flote clandestine a Chinei

Ce este miliţia maritimă „Omuleţii Albaştri” şi care este scopul posibilei flote clandestine a Chinei

Imagine prin satelit a vaselor chineze în reciful Whitsun FOTO Maxar Technologies via CNN

China are o miliţie maritimă clandestină potenţial numeroasă poreclită „Omuleţii Albaştri” pe care Beijingul nu o recunoaşte în capacitatea ei militară, relatează CNN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru experţii militari însă, scopul ei este destul de limpede -  vasele albastre, presupus flote de pescuit, finanţate şi controlate de Armata Populară de Eliberare, sunt parte a eforturilor Chinei de a-şi exercita influenţa în Marea Chinei de Sud. Ele sunt patrule de descurajare iar dacă nu sunt de-a dreptul flote marine sunt suficient de numeroase pentru a provoca sau a sta în calea flotelor maritime ale SUA sau ale ţărilor vecine în cazul unei confruntări militare.
 
Prezenţa unei miliţii chineze în Marea Chinei de Sud a devenit evidentă luna trecută când peste 200 de vase de pescuit chineze s-au adunat în jurul recifului filipinez Whitsun din Insulele Spratly.
 

Incident fără precedent

Analiştii de la Institutul pentru Studii Strategice (IISS) din Singapore au observat că „incidentul este fără precedent ca mărime, cum este notabil şi ca durată”, pentru că n-au mai fost văzute atâtea nave de pescuit deodată în jurul unui singur recif, care să mai şi staţioneze câteva săptămâni.
 
Filipine a protestat în faţa Beijungului descriind prezenţa vaselor ca „un roi ameninţător” şi o încălcare a teritoriului şi zonelor sale de pescuit, solicitând ca China să părăsească zona sa economică exclusivă.
Beijingul a răspuns că cele 220 de vase, câte a numărat guvernul filipinez, nu căutau decât să se adăpostească într-o lagună ferită a recifului din cauza vântului puternic.
 
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a transmis că unele vase de pescuit, „din pricina „situaţiei maritime”, au căutat adăpost în vecinătatea Niu'e Jiao (denumirea chineză a recifului), scrie CNN.
 
„Sperăm ca părţile relevante să poată vedea asta într-o lumină raţională”, a transmis sursa citată.
Ambasada chineză la Manila s-a exprimat ceva mai tranşant: „Nu există o miliţie maritimă chineză aşa cum se vehiculează”.
 
Schimbul de replici diplomatic dintre China şi Filipine a continuat săptămâna trecută: ambasada Chinei din Filipine numind remarcile secretarului filipinez al apărării „năucitoare”, iar departamentul afacerilor externe amintind că diplomaţii chinezi sunt „oaspeţi” şi ameninţând cu proteste zilnice până când nu vasele ies din apele filipineze.
 
 

Cum funcţionează miliţia maritimă

Pentagonul nu are nicio îndoială asupra a ceea ce numeşte Miliţia Maritimă a Forţelor Armate Populare (PAFMM), una care „nu pescuieşte”, potrivit lui Carl Schuster, fostul director de operaţiuni la Joint Intelligence Center, al Comandamentului Pacific american.
 
„Au arme automate şi vasele sunt întărite, ceea ce le face foarte periculoase la distanţă mică. Apoi ,ele se deplasează cu circa 18-22 noduri, fiind mai rapide decât 90% din vasele pescuit ale lumii”, a arătat el.

Unii experţi le-au numit „Omuleţii Albaştri” pe modelul „Omuleţilor Verzi” - soldaţii ruşi în uniforme nemarcate din Crimeea înainte de anexarea ei în 2014.
 
Un raport comun al Marinei, Infanteriei şi Pazei de Coastă americane, publicat în decembrie, arăta că scopul miliţiei maritime este „subminarea suveranităţii altor naţiuni şi impunerea unor pretenţii teritoriale ilegale”.

Conor Kennedy şi Andrew Erickson, doi experţi recunoscuţi, au arătat într-o analiză pentru Colegiul Naval american din 2017 că miliţia este o „componentă-cheie” a armatei şi parte din „Sistemul Forţelor Armate Populare”, fiind organizată, dezvoltată şi controlată pe line directă de comandă militară „pentru  a efectua activităţi sponsorizate de stat”.
 
Aceasta ar fi integrată flotei de pescuit a Chinei, compusă din 187.000 de vase şi cea mai mare din lume, potrivit lui Erickson. Nu este însă clar câte din aceste vase sunt înarmate.
 
„China este secretomană cu privire la Forţa cea de-a treia Maritimă (după marină şi paza de coastă” şi am putea vorbi de mii de vase şi zeci de mii de oameni, poate mai mult”.

Un raport din 2020 al Departamentului Apărării menţionează doar 84 de vase ale miliţiei, toate ale unei unităţi din Sansha City pe Insula Hainan, în părţile nordice ale Mării Chinei de Sud. Fondată în 2016, primeşte subvenţii pentru operaţiuni în Insulele Spratly.
 
„Această unitate a PAFMM este cea mai profesionistă din China. Primeşte lefuri independente de orice responsabilităţi  de pescuit şi trupele sale sunt recrutate dintre veterani”, se arată în raport. 
Totuşi Erickson spune că vasele observate la reciful Whitsun sunt unele diferite, iar asta ar putea însemna că China deţine o flotă mai numeroasă de vase ale miliţiei maritime.
 
Într-un articol publicat împreună cu Ryan Martinson, expertul a evidenţiat date de urmărire din surse de informaţii deschise ale traseului acestor vase- acestea au plecat din Taishan, provincia sudică Guangdong.
 
Cel puţin şapte traulere „uriaşe” din laguna Whitsun ar putea fi parte din „cea mai avansată unitate PAFMM” de până acum.
 
Pe baza datelor de identificare automată, au putut vedea că vasele au patrulat în jurul atolului Union Banks dar şi recifelor Subi şi Mischief din Insulele Spratly, militarizate de China.
 
„Nu există dovezi ale vreunei activităţi de pescuit în aceste operaţiuni extrem de precise, dar toate indiciile unui trolling pentru pretenţii teritoriale” arată cei doi autori, care au oferit şi statistici ale prezenţei unităţii în insulele Spratly în ultimul an.
 
Potrivit CNN Filipine, care a citat un comunicat guvernamental al Forţei Naţionale pentru Marea Filipinelui de West, pe 29 martie 44 de vase se mai aflau în laguna recifului Whitsun, celelalte împânzind alte insule din apele contestate.
 

Vase chineze în reciful Whitsun 27 martie 2021 FOTO National Task Force-West Philippine Sea via CNN

Scopul unei miliţii maritime

Miliţia maritimă este o forţă armată neregulată care permite Chinei sîă-şi urmărească pretenţiile teritoriale fără a implica armata, spun experţii vestici.
 
Experţii americani citaţi mai spus că chiar şi într-un număr mic, aceste vase pot conduce flotile numeroase precum cele din reciful Whitsun.
 
Derek Grossman, analist de apărare la RAND Corp scria anul trecut: „Aceste operaţiuni clasice de tip zone gri sunt concepute să câştige fără luptă copleşind adversarul cu roiuri de vase de pescuit”.
 
„Acum practic ocupă Reciful Whitsun prin simpla prezenţă a vaselor lor. De altfel este obiectivul strategic al Chinei, să-şi exercite controlul de facto şi dominaţia asupra întregii Mari de Sud prin aceste mişcări treptate”, e de părere Jay Batongbacal, director al Institutului pentru afaceri maritime la Universitatea din Filipine.
 
China reclamă aproape toate teritoriile din Marea Chinei de Sud, care însumează peste 2 milioane de kilometri pătraţi de întindere de apă.
 
Din punct de vedere tactic sute de nave de pescuit sunt obstacole numeroase contra câtorva distrugătoare americane.
 
„Deoarece sunt ieftine, vasele de pescuit pot copleşi oricând navele de război”,  scriau în jurnalul US Army Military Review, la începutul acestui an, cercetătorii Shuxian Luo, de la Universitatea Johns Hopkins, respectiv Jonathan Panter, de la Universitatea Columbia.
 
"În loc de o ameninţare cinetică, navele de pescuit chineze prezintă mai mult una perturbatoare. Chiar într-un număr chiar limitat, bărcile de pescuit pot inhiba, dacă nu chiar bloca total, capacitatea unei nave de război de a efectua război anti-submarin şi operaţiuni de zbor cu elicopterele sale, au scris cei doi.
 
Din punct de vedere strategic, „provocarea acestor nave este periculoasă”, mai ales pentru alte ţări din Asia de Sud-Est care au pretenţii în Marea Chinei de Sud, fără a avea puterea militară de a rezista Chinei.
 
"Statele mai slabe, conştiente de posibile afilieri guvernamentale ale navelor de pescuit chineze, ar putea ezita să se angajeze cu ele într-un mod care ar putea provoca un răspuns al RPC (guvernul central din Beijing)", au spus ei.

Deoarece China spune că nu sunt nave militare, poate pretinde că orice acţiune împotriva lor de către marine străine sau gardienii de coastă ar constitui un atac asupra civililor chinezi.
 
"Punctul forte al miliţiei maritime este negarea capacităţii acesteia, care permite navelor sale să hărţuiască şi să intimideze ambarcaţiunile civile străine şi navele de război, lăsând în acelaşi timp China să desescaladeze negând afilierea sa la aceste activităţi. Aceiaşi factori care fac din miliţia maritimă o forţă negabilă (echipajele sale civile şi tehnologia cu dublă utilizare) cresc, de asemenea, riscul de accidente şi escaladări”, au scris Luo şi Panter.
 
„Acesta este un amestec toxic: datorită negării miliţiei maritime şi a intereselor esenţiale în joc, RPC (Republica Populară Chineză) are un stimulent ridicat pentru angajarea acesteia, dar cu cât operaţiunile sale sunt mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea interacţiunilor cu navele americane, care ar putea scăpa de sub control. "
 

Precedente

Derek Grossman, analist de apărare la RAND Corp, spune că în războiul cu Vietnamul asupra controlului din Insulele Paracel, Marina militară chineza a folosit două traulere de pescuit pentru a transporta 500 de soldaţi chinezi. Prezenţa lor a încetinit reacţia armatei vietnameze.
 
„O lecţie cheie învăţată de Beijing atunci a fost că pârghia forţelor miliţiei de pescuit scădea probabilitatea  să declanşeze intervenţia SUA în această chestiune chiar şi atunci când vecinul ameninţat era un aliat al SUA ", a spus Grossman.
 
O hotărâre din 2016 a Tribunalului ONU a proclamat  că atât reciful Mischief, cât şi insula Scarborough se află în zona economică exclusivă a Filipinelor, dar China nu recunoaşte hotărârea şi, de fapt, a construit una dintre cele mai mari fortificaţii ale sale din Marea Chinei de Sud pe Mischief.
 
Secretarul apărării filipineze, Delfin Lorenzana, a declarat duminică că ceea ce face China acum este o repetare a preluării controlului asupra acestor teritorii, în 1995 şi 2012.
 
"Ignorarea totală de către ambasada Chinei la Manila a dreptului internaţional, în special a UNCLOS unde China este parte, este revoltătoare", a spus Lorenzana într-o declaraţie.
 
China a folosit bărci de pescuit pentru a se opune în mod direct Marinei SUA, conform Iniţiativei pentru Transparenţă Maritimă din Asia (AMTI), care face parte din Centrul de studii strategice şi internaţionale.
 
La 9 martie 2009, două bărci de pescuit - care operau alături de nave ale marinei şi de pescuit chineze - ar fi încercat să vizeze radarul USNS Impeccable, o navă de inspecţie cu echipaj civil, în Marea Chinei de Sud. Traulerele chineze s-au oprit în faţa navei americane, obligând-o să efectueze o oprire de urgenţă pentru a evita coliziunea, potrivit raportului AMTI.
 
China a susţinut că navele americane operau ilegal în zona sa economică exclusivă. Washingtonul a declarat  însă că navele sale se află în apele internaţionale.
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările