Ce filme româneşti vedem în 2013
0
În jur de 15 filme autohtone vor ajunge pe ecrane anul acesta, unele regizate de Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil, Adrian Sitaru, Marian Crişan sau Horaţiu Mălăele. Comedii negre, drame şi poveşti din comunism vor marca anul 2013 în cinema-ul românesc.
Pentru că soarta unui film românesc depinde de traseul lui în festivaluri, majoritatea producţiilor de anul acesta nu au încă data lansării stabilită. Unele ar putea fi amânate pentru 2014, iar altele, restanţe de anii trecuţi, ar putea ajunge într-un final la spectatori. „Adevărul” vă prezintă cele mai importante producţii româneşti care se anunţă pe ecranele noastre în 2013.
Cele mai aşteptate două premiere autohtone din 2013 sunt semnate de Nae Caranfil şi Corneliu Porumboiu. Închis în cabina de montaj de peste un an, „Closer to the Moon”, primul film în limba engleză al lui Nae Caranfil, ar putea ieşi pe ecrane în cele din urmă, deşi statutul lui e încă nesigur, iar post-producţia nu s-a încheiat.
Cu staruri precum Vera Farmiga şi Mark Strong pe afiş, miza poveştii despre celebrul jaf de la Banca Naţională se extinde la piaţa internaţională. Thriller-ul cu tentă politică în care personaje centrale sunt o femeie şi patru bărbaţi – un profesor universitar de istorie, un astrofizician, un ziarist şi un şef al departamentului judiciar din Miliţie – forţaţi de autorităţile comuniste să reconstituie jaful înainte de a fi executaţi, a fost filmat în Bucureşti în vara lui 2011, avându-i în distribuţie şi pe britanicii Harry Lloyd şi Christian McKay.
În „Un interval de nouă minute” - care va fi înscris în marile festivaluri ale anului, înainte de a fi lansat la cinema - Corneliu Porumboiu se anunţă mai radical decât în „Poliţist, adjectiv” (2009). Personajul principal este un regizor tânăr, jucat de Bogdan Dumitrache, care turnează un nou film. Diana Avrămuţ, o actriţă de la teatrul din Târgu-Mureş, are rolul central feminin. Detaliile despre subiect sunt subţiri, iar filmările au avut loc toamna trecută, în deplină discreţie, la Bucureşti – pentru prima dată, celelalte două filme, „A fost sau n-a fost?” şi „Poliţist, adjectiv” fiind turnate la Vaslui. Bugetul ar ajunge la 750.000 de euro, iar premiera va avea loc, cel mai probabil, în toamnă.
„Poziţia copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, este prima producţie românească din 2013 selecţionată într-unul dintre marile festivaluri ale anului. Filmul va rula pe ecranele româneşti în martie, la scurtă vreme după premiera mondială de la Festivalul de la Berlin (7 – 17 februarie), unde concurează pentru Ursul de Aur. Netzer, premiat în 2011 pentru „Medalia de onoare”, intră împreună cu scenaristul Răzvan Rădulescu pe un teritoriu puţin explorat de cineaştii români: noii îmbogăţiţi ai României.
În „high-class-ul” românesc sunt plasaţi cei doi protagonişti, o mamă dominatoare (Luminiţa Gheorghiu) şi fiul ei adult (Bogdan Dumitrache). Va fi, potrivit prezentării realizatorilor, „un film despre traumele sufocării copiilor prin dragoste şi despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii acestora”. Spectatorii vor avea ocazia să-i vadă şi pe Nataşa Raab, Ilinca Goia, Florin Zamfirescu, Cerasela Iosifescu, Mimi Brănescu şi Vlad Ivanov.
Pe 22 februarie, va ajunge în cinematografe cel de-al doilea film al regizorului Marian Crişan, „Rocker”. Pelicula a avut premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian, în septembrie 2012. În „Rocker”, actorul clujean Dan Chiorean joacă rolul lui Victor, un rocker trecut de 40 de ani care ar face orice pentru fiul său dependent de droguri. Filmările au avut loc tot în zone familiare lui Crişan – ca şi în „Morgen” -, în Oradea, Salonta, Arieşeni şi zona Beiuşului.
În martie se anunţă pe ecrane şi noul film al lui Adrian Sitaru, „Domestic”, „o poveste despre oameni obişnuiţi şi animalele alături de care îşi trăiesc viaţa”. La sfârşitul lunii ianuarie, comedia va fi proiectată în Statele Unite, la Slamdance, un festival programat în paralel cu Sundance. Sitaru şi-a propus un film „simplu, uşor de digerat, amuzant şi emoţionant” despre viaţa la bloc, împărţită de locatari cu animalele de companie. În „Domestic” apar un iepure, o găină, o pisică, un câine şi un porumbel şi câţiva dintre actorii favoriţi ai regizorului: Adrian Titieni, Gheorghe Ifrim, Ioana Flora, Clara Vodă şi Sergiu Costache.
Proiectat la TIFF şi amânat de anul trecut, „Killing Time”, de Florin Piersic, va ajunge în cinematografe din 1 martie, distribuit de Transilvania Film. Genul e absent în cinema-ul românesc – un neo-noir în stilul lui Tarantino despre doi asasini plătiţi care îşi aşteaptă următoarea victimă în apartamentul ei. „Orele se scurg. Tensiunea creşte. Glumiţele nevinovate se transformă în împunsături ironice. Insultele devin ameninţări. Va curge sânge”, promite Piersic Jr., în primul său film după o pauză de 7 ani. Din distribuţie mai fac parte Cristian Ioan Gutău, Daniel Popa, Olimpia Melinte şi Florin Zamfirescu.
Depardieu şi Sergiu Nicolaescu
În martie 2013 ar putea avea loc şi premiera românească a fostului „Ipu – Convicted to Live”, acum „A Farewell to Fools”, filmul lui Bogdan Dreyer cu Gérard Depardieu, Harvey Keitel şi Laura Morante în distribuţie. Realizată după nuvela lui Titus Popovici, „Moartea lui Ipu”, drama de război a fost filmată în toamna lui 2011 la Sighişoara şi Bucureşti. Depardieu are rolul lui Ipu, „nebunul satului” căruia fruntaşii comunităţii îi propun să-şi asume vina de a fi omorât un soldat german, la finalul celui de-al doilea război mondial, în schimbul promisiunii unei înmormântări fastuoase şi a unor recompense.
După moartea regizorului Sergiu Nicolaescu, „Lupu”, debutul în lungmetraj de cinema al lui Bogdan Mustaţă, rămâne ultimul film în care acesta a apărut ca actor. Nicolaescu a jucat rolul secundar al unui bătrân de care se ataşează protagonistul, un adolescent de 16 ani (Mihai Vasilescu) orfan de tată. Mustaţă, premiat cu Ursul de Aur pentru scurtmetrajul „O zi bună de plajă”, se aventurează pe un teritoriu relativ nou în cinema-ul autohton, cel al realismului magic. „Lupu vorbeşte puţin şi nu are mulţi prieteni, iar lumea lui se restrânge la apartamentul în care locuieşte cu mama sa. Însă lucrurile se schimbă pe neaşteptate într-o zi, când mama sa îi dă naştere tatălui său, după o durere bruscă de stomac… ”, se arată în sinopsis. Costel Caşcaval (tatăl), Carmen Ungureanu (mama) şi Ada Condeescu completează distribuţie peliculei filmate încă din 2011.
„Roxanne” şi griurile Epocii de Aur
O premieră în cinematografia post-decembristă marchează şi „Evadarea”, al doilea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki după „Cealaltă Irina”: este primul film realizat pe peliculă alb-negru de la „Moromeţii” (1988) încoace, directorul de imagine al ambelor filme fiind Vivi Drăgan Vasile.
Pe fundalul gri al Epocii de Aur se derulează drama a trei oameni pe care soarta şi sistemul îi aduc la un moment dat împreună: un matematician (Sorin Leoveanu) care publică o cercetare într-o revistă americană, în 1984, fără acordul Partidului, o bună prietenă (Ofelia Popii) a acestuia, care aşteaptă un paşaport ca să poată pleca la soţul ei fugit în Franţa, şi un ofiţer de Securitate (Florin Piersic Jr.) aflat pe urmele celor doi. Scenariul a fost parţial inspirat de dosarul de securitate al matematicianului Octav Onicescu. Pe generic, nume ca Virgil Ogăşanu, Marc Titieni, Paul Ipate, Dorian Boguţă, Şerban Pavlu, Tora Vasilescu, Lucian Ifrim, Medeea Marinescu, Alina Berzunţeanu sau Mihai Călin.
În anii comunismului se întoarce şi Valentin Hotea în „Roxanne”, un film despre trădare, curaj şi compromisuri, inspirat de o poveste reală trăită de regizor. Un tânăr care îi dedică unei fete, la Europa Liberă, melodia „Roxanne”, de la The Police, descoperă în dosarul de Securitate, 20 de ani mai târziu, că ar putea fi tatăl copilului acelei fete. Încet-încet, se infiltrează în viaţa familiei fostei iubite pentru a afla adevărul, dezvăluind secrete pe care toţi le voiau îngropate. În distribuţie figurează actorii Diana Dumbravă, Şerban Pavlu, Anghel Damian, Valeria Seciu, Mihai Călin, Adrian Văncică şi Corina Moise. Valentin Hotea a fost, printre altele, regizor artistic pentru primele episoade din serialul „Fetele marinarului”, de la Antena 1.
Stere Gulea explorează obsesia românilor pentru Ceauşescu în „Sunt o babă comunistă”, o ecranizare după romanul lui Dan Lungu care va fi lansată în primăvara acestui an. Luminiţa Gheorghiu joacă rolul unei femei care nu-şi găseşte locul în lumea de tranziţie. Întoarcerea fiicei sale (Ana Ularu) din Canada o găseşte nepregătită şi îi scoate la iveală temerile şi obsesiile. Stere Gulea a mutat povestea din anii 90 – în carte - zece ani mai târziu, în preajma deshumării Ceauşeştilor, şi a ales ca formulă narativă voice-over-ul.
Ţara fictivă a lui Ciulei
Tot în 2013, spectatorii ar putea vedea primul lungmetraj de ficţiune al lui Thomas Ciulei, „2+2”, un „risky business” care va genera discuţii, după spusele actorului Gabriel Spahiu. Este o comedie despre o ţară fictivă, Miranda, o dictatură în faliment care poate fi salvată de capitalişti plictisiţi de linişte şi bunăstare. Un actor şi un regizor sunt forţaţi, sub ameninţarea pedepsei capitale, să facă un spot despre Mirandaworld, un parc de distracţii în care turiştii străini, sătui de societatea de consum, să poată trăi pe pielea lor teroarea Poliţiei Secrete, contra cost. Veniturile generate ar urma să salveze ţara. Scenariul e semnat de Ciulei şi Akos Gerstner, în colaborare cu Marius Weber. În „2 + 2” joacă actorii Cornel Scripcaru, Marius Manole, Mihai Calotă, Gabriel Spahiu, Răzvan Vasilescu, Sabrina Iaşchievici, Puiu Lascu.
Pe Victor Rebengiuc, spectatorii îl vor vedea într-o dramă regizată de un debutant, Tudor Jurgiu. În „Câinele japonez”, marele actor este un bătrân care îşi pierde soţia, casa şi puţinul pe care îl avea în urma unei inundaţii. Primăria îi oferă un teren pentru o nouă casă, iar când e pus în faţa alegerii de a-l păstra sau nu, întoarcerea neaşteptată a fiului său din Japonia, după foarte mulţi ani, îl ajută să ia o decizie. Alături de Rebengiuc, apar Şerban Pavlu, Kana Hashimoto, Constantin Drăgănescu, Ioana Abur, Alexandrina Halic şi Laurenţiu Lazăr.
La 73 de ani, Dan Piţa s-a încumetat la o adaptare după celebra nuvelă a lui Panait Istrati, „Chira Chiralina”, filmată toamna trecută la Castel Film şi programată pentru lansare în 2013. Povestea cu iz oriental este plasată în Brăila, la începutul secolului XX, când două femei, mamă şi fiică, oferă plăceri, acceptându-şi destinul tragic. Cartea a fost publicată prima dată în 1923, la Paris, iar scenariul i-a aparţinut iniţial lui Ioan Grigorescu - cel care a adaptat pentru marele ecran „Felix şi Otilia” şi „Craii de Curtea Veche” – înainte de a fi rescris de Dan Piţa.
După „Nunta mută”, Horaţiu Mălăele revine şi el pe ecrane în 2013, posibil în luna mai, cu un alt titlu intrigant: „Funeralii fericite”, o comedie-alegorie despre societatea de azi. Adrian Lustig e omul din spatele scenariului, iar Mălăele are rolul principal, al lui Lionel Frunză, un inginer întors în ţară căruia o ţigancă îi prevesteşte moartea. Din acel punct, lucrurile se precipită şi bărbatul începe să lupte cu propriul destin. Roluri importante au şi actorii Igor Caras-Romanov (artist al poporului din Republica Moldova), Mihai Gruia Sandu şi Crina Semciuc. Filmul este produs de Fundaţia „Teatru Contemporan” şi a costat în jur de 600.000 de euro.
Nu are încă data stabilită nici comedia MediaPro „Mamaia”, de Jesus del Cerro, în care Stela Popescu e cap de afiş în postura de bunicuţă care luptă cu un „rechin” imobiliar. Sub semnul întrebării stau alte câteva filme: „Copil-miner”, debutul în lungmetraj al Alexandrei Gulea, o dramă despre generaţia copiilor lăsaţi singur acasă sau „O vară foarte instabilă”, în regia Ancăi Damian, în care se împletesc două poveşti de dragoste, personaje centrale fiind Ana Ularu, Kim Bodnia, Jamie Sives şi Diana Cavallioti.
Se încarcă comentariile...
