REPORTAJ În culisele unui show de stand-up comedy: „Trebuie să fii făcut pentru asta, nu se învaţă“

În această primăvară, Comedy Central realizează trei producţii locale speciale de stand-up în Europa de Est, mai exact în România, Ungaria şi Cehia. Toate cele trei seriale vor fi reunite sub numele „Comedy Club“. Serialul românesc, produs de Frame Film, va avea 20 de episoade, care vor fi difuzate în fiecare luni, începând din aprilie, pe Comedy Central Extra.

Marţi seara au început filmările pentru show, din distribuţie făcând parte 15 comedianţi români.

De câţiva ani tot vreau să ajung la un show de stand-up şi nu ştiu exact de ce nu s-a întâmplat până acum. Timp, bani, prieteni comozi, eu prea comodă, n-aş ştii să zic, dar de data aceasta am pornit într-o misiune jurnalistică la filmările pentru „Comedy Club“, un show de stand-up comedy care reuneşte 15 din cei mai buni comedianţi din România. 

În liceu îi urmăream pe Teo şi pe Costel de la Cafe Deko pe YouTube, erau favoriţii mei. Le învăţasem glumele pe dinafară şi le mai spuneam pe la şcoală, încercând să fiu şi eu amuzantă. Îi citam, desigur, nu vă gândiţi că-mi asumam glumele. Ştim cu toţii că pentru fete e mai greu. Carul cu umor pare că s-a revărsat peste bărbaţi la începutul lumii. Eu aş zice că e o lege a compensaţiei, undeva. Fetele atrag prin frumuseţe, delicateţe şi clipit de gene, iar bărbaţii au succes când spun o poantă bună. Aţi văzut vreo fată, pe scenă, într-un bar, cu un microfon la gură, stârnind hohote de râs în sală? Eu nu. Or fi câteva, dar la noi nu s-a remarcat niciuna. Nu degeaba distribuţia acestui show e formată doar din masculi, după cum urmează: Cătălin Bordea, Micutzu, Nelu Cortea, Dan Badea, Teo, Costel Bojog, Cosmin Natanticu, Alexandru Mocanu, Radu Bucălaie, Toni Andrei, Toma Alexandru, Andrei Ciobanu, Viorel Dragu, Raul Gheba şi Sergiu Floroaia.

Toma Alexandru a câştigat în 2010 concursul de stand-up comedy „King Gong“ din Londra 

Eu am avut ocazia, de această dată, să-i văd pe scenă pe patru dintre ei şi anume: Micutzu, Cosmin Natanticu, Nelu Cortea şi Toma Alexandru. Se spune că actorii de comedie sunt de fapt nişte oameni trişti, depresivi în viaţa reală. Ne întrebăm cum un artist ca Jim Carrey, care e un maestru al comediei, poate suferi de depresie când face atâţia oameni fericiţi. Comedianţii mărturisesc deseori că glumele sunt ca o terapie pentru ei. Că hohotele de râs ale celor care îi ascultă sunt urmarea frustrărilor personale transformate într-o glumă bună, dar nimeni nu ştie ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei măşti. Aşa să fie? Natanticu mi-a spus că nu e un adevăr general valabil, dar că e clar că orice stand-uper îşi spune frustrările în materialul lui şi că este un mod terapeutic plăcut, din care faci şi bani.

„Mulţi spun că noi, cei care facem stand-up, urcăm pe scenă ca pe un scaun la psiholog. Diferenţa e că la psiholog dai bani să te asculte, iar pe scenă primeşti. Plus că îi încânţi şi pe oamenii care se regăsesc în trăirile şi poveştile tale, şi îi faci şi pe ei să se simtă bine“, mi-a spus. Deci e cumva un raport de win-win.

Atenţie! Motor! Aplauze

Filmările au avut loc într-un club frumos amenajat din Centrul Vechi, care ar aduce cu o sală de teatru, dacă n-ar avea un bar lung pe stânga. În dreapta, însă, mi-a luat ochii o draperie mare de catifea roşie. Dincolo de ea, am descoperit o sală cu vreo 15 măsuţe rotunde, fiecare având în centru câte o veioză aprinsă, creând o atmosferă caldă şi romantică. În faţă, scena, cu aceleaşi draperii roşii, cu două candelabre mari şi strălucitoare deasupra şi „înrămată“ cu becuri rotunde. Te-ai fi aşteptat ca în orice clipă să înceapă muzica şi să iasă de după cortină nişte dansatoare de cabaret. Dar nu. Scena le-a aparţinut de această dată domnilor. Undeva în spate, eu îmi făceam loc printre cameramani, fotografi şi echipa de producţie care comunica mereu prin staţie. 

Am remarcat-o pe Adriana, regizorul de platou, care anunţa de fiecare dată cu o voce puternică „Atenţie! Motor! Aplauze!“. Tot ea era responsabilă ca figuranţii de la măsuţe să n-o lase mai moale cu aplauzele şi cu hohotele de râs. La un moment dat le-a ţinut chiar şi un discurs motivaţional, văzând că devin cam apatici. „Atenţieee! Vreau mai multă energie! Veseli, vă rog, hohote de râs, sunteţi la fel ca şi noi, la treabă“, i-a mustrat puţin Adriana ca o învăţătoare exigentă. Nu vă imaginaţi acum că cei angajaţi să ocupe locul la măsuţe şi să facă figuraţie râdeau la comandă. Ar fi fost şi greu să nu râzi. O femeie care îşi ştergea din când în când lacrimile, de râs, nu de plâns, un domn bătea cu palma în masă, într-un exces de amuzament şi, ca la orice spectacol sau film de comedie, există întotdeauna în sală cineva cu un râs ciudat, excesiv, întârziat, care răsună în liniştea pauzei de respiro şi stârneşte la rândul lui alte râsete. 

Prezentat de actorul Adrian Nicolae, primul care a intrat pe scenă a fost Nelu Cortea, care s-a recomandat drept cel care a cântat cu Micutzu piesa devenită virală pe internet „Cine e grăsuţa?“. Apoi a făcut glume legate de problemele vieţii de cuplu după zece ani de căsătorie şi fanteziile sexuale ale bărbaţilor.

Nelu Cortea a cântat împreună cu Micutzu piesa „Cine e grăsuţa?“ 

Glumele autoironice au dominat spectacolul. Toma Alexandru a scos în evidenţă că statura sa mică îi dă bătăi de cap în orice situaţie, Micutzu a glumit pe seama greutăţii lui corporale, iar Natanticu a povestit cum în copilărie a fost urmărit de povara unui nume de familie ieşit din comun. Publicul râdea, eu râdeam, cameramanii râdeau şi nici cei de la butoane nu se puteau abţine.

„Nea Tanticu“, cum sunt tentată să-l poreclesc, era tare urât când era mic. Atât de urât încât mama lui a avut greţuri abia după ce l-a născut, încât nici n-a vrut să-l alăpteze, zicând că preferă să rămână amici, iar la botez, când preotul a întrebat „Te lepezi de Satana?“, tatăl său i-a spus „Mă lepăd“ şi i-a dat drumul. N-o spun eu, o spune Natanticu în show-ul său de stand-up. Tot el mi-a povestit ce i s-a întâmplat odată, la un show:

 „Cea mai tare chestie pe care am trăit-o acum două luni, la al doilea spectacol la Deko. Am intrat ultimul pe scenă, pe la ora 24.00, şi la prima masă, în faţa scenei, era un cuplu, o domnişoară şi un domn, iar domnul dormea. Am zis «nu cred» şi am început să vorbesc cu el, nu mă băga în seamă, Laurenţiu ţin minte că îl chema. Am strigat la el şi nimic. Undeva spre final s-a trezit şi s-a trezit râzând. Şi am zis: «Bă, dar tu făceai pe prostul cu mine?» Mi-am dat seama de ce a adormit sau s-a prefăcut că a adormit - pentru că sticla din faţa lui era goală, probabil nu mai avea bani şi a zis că o bag pe aia «mă culc şi mă trezesc la final»“. 

Românul râde „când moare şi capra vecinului“

Cosmin Natanticu face stand-up de şapte ani şi spune că îl inspiră foarte mult experienţele personale. Nu prea povesteşte ceva dacă nu are şi puţin umor. Lumea îl ştie, mai ales, de la Divertis şi Serviciu Român de Comedie de pe Antena 1. Oamenii îi pocesc numele în diverse feluri: Nea Tanticu, Nea Tăticu, Nea Tanciu, dar s-a obişnuit. Încă din copilărie a fost ţinta glumelor. Exista şi o parte bună - când se deschidea catalogul la numele lui, profesorii o strigau pe colega de dedesubt, al cărei nume era mai uşor de pronunţat. Desigur, gluma e savuroasă auzită din gura lui Natanticu, cu mimica lui de actor talentat. Când vorbeşte, te fixează cu privirea lui albastră şi când se uită drept în ochii tăi, ai impresia că pune asupra ta o vrajă. Că aşa îi stă bine unui actor. 

„Nu stau la masă să zic «gata, acum trebuie să scriu un material.» Mi se întâmplă nişte lucruri, le ţin minte, le povestesc prietenilor, că ăsta e primul test, şi de acolo urc pe scenă, arunc câte o pastilă undeva la mijlocul show-ului, după care încep să lucrez la ea încet-încet“, mi-a dezvăluit el cum îşi construieşte discursul umoristic. „În general, românul râde la asta cu «capra vecinului». Dacă vede cât de prost eşti, el se bucură «hai, mă, uite, că eu nu sunt chiar aşa». Românul râde de prostie în general.“

Cosmin Natanticu: „Eu cred că trebuie să fii făcut pentru asta, nu se învaţă“

Despre cât de bine e să fii comediant în România, Natanticu spune că e cerere destul de mare şi se câştigă bine, dar şi că nu există competiţie între comedianţi: „Nu este competiţie între noi pentru că fiecare are locul lui, stilul lui, este plăcut pentru ceva anume. Unii au notorietate foarte mare, alţii nu au notorietate, dar au glume foarte bune şi compensează prin treaba asta.“

Având în vedere că majoritatea provin din lumea teatrului, se naşte curiozitatea cum te văd colegii de breaslă atunci când alegi calea stand-up-ului. 

„Sunt mulţi colegi de ai mei foarte talentaţi care vor să facă treaba asta şi sunt foarte entuziasmaţi, «mamă, ce tare, vreau şi eu să fac. Ce trebuie să fac?» şi le spun «Te urci acolo (n.r. pe scenă) să vezi dacă te regăseşti în treaba asta» şi sunt colegi care s-au urcat şi au zis «frate, nu pot să cred că poţi să faci treaba asta!». E diferit. Şi atunci cred că majoritatea respectă foarte tare ce facem noi, pentru că nu prea are treabă cu actoria. Aici eşti tu cu tine, vorbeşti direct cu publicul şi dacă în primele trei minute nu s-a râs, e presiunea aia foarte mare că trebuie să se râdă. Efectiv ţi se taie picioarele şi e foarte greu. Eu cred că trebuie să fii făcut pentru asta, nu se învaţă“, m-a lămurit Natanticu.

Cosmin Natanticu face stand-up de şapte ani şi a avut mai multe apariţii televizate

Chiar dacă, în general, se râde mult în sală la glumele sale, îmi povesteşte că sunt şi momente când oamenii nu înţeleg poantele, mai ales în oraşele în care nu există teatre, nu există cultură. 

„De exemplu, am fost la Rovinari şi glumele mele nu zic că sunt neapărat inteligente, dar îţi dau puţin de gândit, nu-ţi dau mură în gură, şi Dumnezeule! Pământ. Zici că eram în cimitir. Şi ştii ce e prost? Că eu mă şi enervez pe scenă şi mă enervam pe ei «bă, dar vreţi să vă explic glumele şi ce am vrut să zic aici?». Clar am şi eu glume vulgare şi până nu le-am zis p-alea, când a început unu să urle «Uuuu!», n-a mers. Şi sunt o grămadă de oraşe de genul, nu-i condamn pe oameni, dar ei înţeleg greşit conceptul de stand-up comedy. Îmi place că în oraşele mari s-a limpezit treaba, au început să înţeleagă“, a povestit el.

Domnul Micutzu Cosmin Nedelcu

Micutzu, un om la aproape 1,90, este unul dintre cei mai cunoscuţi din breaslă şi face stand-up de 11 ani. A avut chiar şi o colaborare cu Alex Velea pentru piesa „Bani pe tine“. Spune că porecla a primit-o undeva în clasa a doua, la şcoală. Un coleg l-a strigat „Micutzu“, şi aşa a rămas de atunci. Se gândeşte că ar fi cazul să treacă la numele real, Cosmin Nedelcu, pentru că are totuşi o vârstă. Nu vrea să ajungă să-l strige lumea pe stradă „domnul Micutzu“. 

Totuşi, Micutzu (încă) a glumit cam 15 minute pe tema Bisericii Ortodoxe şi le-a spus celor din sală că cea mai bună dietă este „Nu mai mânca! Dă-te-n... de gras“. La stand-up, însă, nimic nu e cenzurat. Cele mai multe glume le scoate din propria imaginaţie, iar în timpul show-urilor mai şi impovizează în proporţie de 25%. Spune că gluma care a prins cel mai bine la public până acum este cea cu GPS-ul pentru manelişti, în care Micutzu imită foarte bine vocea lui Adrian Copilul Minune. Şi el mi-a confirmat că merge bine stand-up-ul în România. Luna aceasta a avut aproximativ 25-30 de show-uri. Partea proastă este că sunt mereu pe drumuri. Dacă publicul nu prinde o glumă de-a sa, Micutzu nu se enervează ca Natanticu, dimpotrivă. 

„Mă bucur. Mă şi frustrează câteodată dacă sunt mai multe glume, dar când sunt nişte glume la care m-am gândit eu şi mă aşteptam să nu se râdă, mă bucur“, spune acesta.

Micutzu (Cosmin Nedelcu) face stand-up de 11 ani şi este unul dintre cei mai cunoscuţi comedianţi din România

15 comediaţi puşi pe şotii şi o producţie de succes

Producătorul show-ului, Andreas Naţis, este coleg de business cu Dragoş Buliga, regizorul serialului „Las Fierbinţi“. Acesta spune că actorii incluşi în aceast proiect sunt oameni veseli, mereu puşi pe glume. „Eu i-am cunoscut la întâlnirea preliminară de la sediul nostru, în urmă cu o săptămână, şi am zis atât: «oamenii aştia cred că se trezesc dimineaţa râzând şi noaptea se culcă râzând de o sută de ori mai mult». Au stat aproape o oră acolo şi tot ce vorbeau se termina cu râsete“, a spus Andreas Naţis.

Cât despre succesul show-ului, Andreas spune cu încredere: „Eu zic că va fi un show de excepţie şi va avea mult mai mult succes decât ce s-a mai făcut anii trecuţi în aceeaşi direcţie“

După ultimele aplauze, oamenii au ieşit în şir indian din sală, îndrumaţi şcolăreşte de Adriana. Ca la orice spectacol, sunt şi mulţumiţi şi nemulţumiţi. Un tânăr a spus că nu mai vine niciodată, probabil cam iritat de indicaţiile regizorale ale Adrianei. Imediat în urma lui, un altul a spus că i-a plăcut şi că a fost amuzant. E ca în viaţă, nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea.