VIDEO Paula Seling, la Adevărul Live: „Eurovisionul e o competiţie cu tine, nu trebuie să te uiţi în ograda altora să-i faultezi“
0
Invitată în studioul Adevărul, Paula Seling a discutat despre dificultăţile şi provocările profesionale şi dorinţele de început de an, printre care şi participarea la Eurovision, cu piesa "Playing With Fire", interpretată cu Ovi.
În perioada stresantă a examenelor, proaspăta studentă la Conservatorul din Bucureşti şi colega lui Cristian Faur a luat o pauză de relaxare la Adevărul Live pentru a-şi analiza parcursul muzical şi a ne dezvălui proiectele importante.
Anul acesta, Paula Seling îşi doreşte o nouă participare de succes la Eurovision, cu piesa "Miracle", interpretată cu Ovi. În 2010, cei doi au câştigat locul al treilea în finala de la Oslo, cu „Playing With Fire“.
Cele mai importante declaraţii:
Odată cu studiul la Conservator, m-am apucat să compun şi să învăţ să scriu aşa cum trebuie. Eu întotdeauna am considerat că a scrie muzică este un dar, însă acest dar trebuie şlefuit. Pot spune că am ajuns la o vârstă la care sunt suficient de matură încât să învăţ tot ce trebuie şi tot ce este important.
La început, şi eu am fost tentată să cred că nu mai am nevoie de facultatea de muzică, dar nu este aşa. În facultate înveţi foarte multe lucruri. Faptul că studiezi amănunţit teoria muzicii te ajută să recunoşti ce auzi la radio sau televizor. Pe mine acest lucru mă ajută foarte mult. Ştiinţa poate să ajute intuiţia şi eu cred că oricine îşi doreşte să fie mai bun în ceea ce face trebuie să studieze. Nu ştiu dacă am eu forţa necesară să învăţ în fiecare zi câte ceva. Atunci, mi-am luat o forţă ajutătoare care într-un fel mă obligă să învăţ ceva nou în fiecare zi. Pentru mine, o zi în care nu învăţ ceva este o zi pierdută.
Am studiat foarte mult cele două piese pe care le-am avut de pregătit pentru examenul de pian. Până acum am compus mai timid, dar de acum o să compun altfel. Suntem obilgaţi să ascultăm ce a compus fiecare şi cea mai recentă piesă compusă a fost una instrumentală. A fost amuzant să văd că unii au spus că este o compoziţie din anii '70. Ea se numea «Să îmi cumperi nişte timp».
Sunt mai legată de colegii mei de acum decât de cei de la cealaltă facultate pe care am făcut-o (Facultatea de Jurnalism - n.r.), pentru că atunci lipseam foarte mult, fiindcă abia băteam la porţile succesului.
Chiar dacă eu şi Cristi Faur avem mai multă experienţă, toţi suntem elevi în momentul în care vine profesoara de teorie şi ne dă solfegii. Nici când am fost pe scena Eurovision nu am avut atâtea emoţii precum la examenul de la teorie. I-am şi spus profesoarei.
Recunosc că atunci când am început să cânt muzică uşoară eram destul de praf. Am început cu un fel de pop-jazz, mă înscrisesem la Şcoala Populară de Arte şi tatăl meu mi-a zis «Mai bine continui cu pianul sau cu muzica clasică». Acest lucru m-a ambiţionat. Am început să studiez singură, fiindcă dacă nu există disponibilitate pentru asta, atunci nu vei progresa niciodată. Există o vorbă care mie mi se aplică «Dacă un pianist nu studiază o zi, simte el singur. Dacă nu studiază două zile, simt specialiştii, iar dacă nu studiază trei zile, simte publicul». Trebuie să găseşti ceva ce îţi place şi să te dedici în totalitate. Fără pasiune nu vei excela niciodată. Trebuie să-ţi găseşti singur drumul în viaţă.
Indiferent ce instrument ai studiat, trebuie să o faci cu seriozitate. Este important să o iei treptat, încălzirea este foarte importantă. Eu nu urc niciodată fără încălzire pe scenă.
Paula Seling a vorbit şi despre cântăreţii aflaţi la început de drum, care încearcă să se afirme prin participările la talent-showuri precum „X Factor“ sau „Vocea României“.
Câştigătorul de la «X Factor» (Florin Ristei - n.r.) a bătut de mult timp la porţile succesului, au fost ani în care a muncit, vocea lui este bine pregătită şi e normal să-şi dorească să se afirme. Până la urmă, ce este un artist dacă nu ajunge la public?
***
La început, muzica era făcută pentru a crea anumite stări celui care cântă sau celor care ascultă. Astăzi, rolul muzicii se schimbă. Până la un punct este normal, dar tot mai puţine canale media sunt dispuse să aloce timp unor astfel de lucruri, asta pentru că nu vinde. Acum oamenii văd muzica precum o formă de divertisment.
Soţul meu spune că sunt tocilară. Mi-am reamintit cum să înveţi eficient. Repetiţia este mama învăţăturii. Şi acum aplic lucrul ăsta, asociez fiecare cuvânt greu cu ceva şi faci o schemă logică.
Nu am fost tentată de Eurovision, chiar nu mai aveam de gând să abordez subiectul, dar mi-a făcut cu ochiul piesa pe care mi-a trimis-o Ovi. Eu nu pot să mint, dacă mă pui să mint, mă înroşesc până în vârful urechilor. Aşa e şi cu piesa, am zis că voi aştepta momentul în care va veni piesa pe care eu să o pot interpreta la potenţial maxim. Şi a venit piesa de la Ovi, «Miracle».
Paula Seling, de la Conservator şi Eurovision la Adevărul Live
I-am zis lui Ovi: «Nu ne gândim la Eurovision decât atunci când avem varianta finală, care ne place şi care ne dă încredere». S-a ajuns la varianta finală, nu cu foarte puţine peripeţii, pentru că cineva a pus pe Internet mai multe variante. Am discutat cu băiatul care a pus melodia pe Internet, a fost amuzant pentru că într-un fel îl rugam pe hoţ să scoată piesa. El nu a înţeles pentru că avea realitatea lui, nu înţelegea, credea că ne face un bine şi era de părere că melodia trebuie să fie ascultată de toată lumea. Acum Ovi negociază cu reprezentanţii de la casa lui de producţie din Norvegia.
Eurovisionul este o competiţie ce te stimulează foarte mult. Este o competiţie cu tine, o competiţie în care nu este bine să te uiţi în curtea altuia, trebuie să fii mulţumit cu ce ai făcut tu. De aceea este o bătălie foarte mare şi de multe ori se iscă scandaluri. Dacă tu urmezi nişte reguli, trebuie să joci corect într-un joc ca acesta, pentru că este un joc de oameni mari. Tu trebuie să te concentrezi pe ce ai de făcut şi nu pe cum să-i faultezi pe alţii, niciodată un lucru negativ nu-ţi va aduce bine, îţi aduce o satisfacţie minoră în comparaţie cu ceea ce ai putea câştiga dacă lupţi corect.
Nu există reţetă pentru a câştiga Eurovisionul. Trebuie să fie ceva original, iar reţetele merg doar pe lucruri care s-au mai făcut. În majoritatea cazurilor, la casele de pariuri cei pe care se pariază foarte mult sunt şi cei de pe primurile locuri.
În momentul acesta este foarte important ce se întâmplă la preselecţiile naţionale. Foarte mulţi se ataşează de un cântec sau de un artist. Eurovisionul este un concurs în care contează tot, nu doar piesa. În momentul în care publicul se ataşează de concurentul respectiv este foarte posibil să rămână cu el până la final. Eu ţin legătura cu oameni care ne-au fost alături atunci. Oamenii te ţin minte şi te vor susţine în continuare. Trebuie să porneşti cu produsul final, de aceea eu m-am agitat foarte tare să nu există versiuni neterminate ale piesei pe Internet.
Paula Seling şi Ovi, piesa „Miracle“, melodia înscrisă la Selecţia Naţională pentru Eurovision
La Eurovision participi cu un concept pe care trebuie să-l expui cap-coadă. Dacă modificările sunt foarte bruşte, s-ar putea să debusolezi publicul. De exemplu, eu am avut o surpriză în 2010. A fost o mare diferenţă între machiajul din finală şi lumea mă întreba «Sigur erai tu?». Să o luăm ca exemplu pe Loreen. Ea a avut acelaşi show. Când am auzit-o am zis că e imposibil să nu câştige. A fost unul dintre acei ani în care se ştia cine va câştiga. Eu am luptat pentru ea, pentru că aşa mi s-a părut normal.
Nu plec niciodată la un drum, gândindu-mă la locul unde voi ajunge. Dacă pleci aşa la drum şi nu te mai bucuri de momentele prin care treci, atunci proiectul este sortit eşecului. Inclusiv perioada aceasta în care ne gândim cum am mai putea pune în valoare piesele este extraordinară.
Rybak din păcate nu este pe toate radiourile, deşi este un câştigător. Loreen a fost pe toate radiourile cu melodia câştigătoare, dar apoi foarte rar. Pentru a avea succes după Eurovision, poate că trebuie să cânţi mult mai simplu. Radiourile cele mai ascultate şi cele mai de succes n-o să-ţi difuzeze niciodată o piesă care este artă, cu un mesaj complex. Muzica se ascultă astăzi în maşină sau în cluburi. Cei care vor să asculte muzică îşi cumpără CD-uri şi ascultă acasă, de aceea muzica difuzată este cea adresată tinerilor şi ea trebuie să aibă un mesaj simplu. Este explicabil ce se întâmplă, toţi suntem în goană şi de aceea nu mai există alte preocupări şi muzica este făcută pentru picioare, pentru cluburi.
Am văzut că sunt foarte mulţi artişti difuzaţi pe radio, iar lumea nu ştie cine sunt. Cântecele sunt repetitive pentru că de cele mai multe ori ascultătorul ascultă doar 30 de secunde un post de radio, dacă nu-i atrage un refren atenţia. Prea puţin contează emoţia în muzica de azi, dar sunt şi oameni care caută substratul dintr-un cântec. Din păcate, sunt mai puţini. Majoritatea este din alt film, din altă reţea. Nu mă plâng, pentru că fiecare dintre noi trebuie să fie conştient că are locul lui, că are ce face pe lumea asta.
Miracolul de la Eurovision nu depinde de mine. Tot ce a ţinut de mine şi de Ovi am făcut. Piesa a fost făcută special pentru Eurovision, dar acum nu mai ţine de noi. Ceea ce mi-am dorit să se întâmple, s-a întâmplat în 2010. Dacă pe viitor va apărea ceva extraordinar ce ne va reprezenta în totalitate pe mine şi pe Ovi şi pe care îl vom putea susţine, atunci da, vom mai participa şi în alţi ani la Eurovision.
Dincolo de ce cred unii sau alţii, Eurovisionul este un foarte bun motor de promovare pentru artist şi pentru piesă. Interesul este să treci prin toate etapele de competiţie şi dacă e să fie, vei merge mai departe şi atunci te vei convinge că toate lucrurile au fost făcute ca la carte.
Când am auzit că unele ţări s-au retras, primul lucru la care m-am gândit a fost că acele ţări au probleme. Ar fi un minus să nu participe România, beneficiile sunt foarte mari. Dacă ai un număr bun, se vorbeşte foarte mult despre România. Dacă totul este făcut profi, vezi cum îşi schimbă oamenii percepţia. Când am ajuns în Norvegia, în 2010, se făceau glume pe seama noastră. Au dat la TV, în Norvegia, un om cu cagulă şi spuneau că a venit delegaţia României. Am râs, dar ne-am şi întristat, dar apoi au văzut că suntem profesionişti şi ne-au tratat foarte frumos.
Este foarte important să nu laşi loc de nimic neprevăzut. Odată ce ai făcut proba, aşa rămâne. Noi după prima repetiţie, am trecut de pe locul 20 pe locul 6, la casele de pariuri. Ne-a zis cineva că totul se face la fel de fiecare dată, aşa că inclusiv la repetiţii mergeam îmbrăcaţi de scenă. Noi nu am acceptat niciodată să facem playback în timpul turneului. Ne-am propus să cântăm piesa în toate contextele posibile, peste tot unde am fost, am insistat să cântăm piesa şi ne-a intrat în voce. Altfel, vocea nu se mai antrenează şi ajungi să clachezi la un moment dat, dacă faci playback.
Nu îndrăznesc să mă gândesc mai departe de preselecţii. Dacă nu mergem mai departe cu piesa Miracle, nu avem ce să promovăm în ţară. Până la mijlocul lui februarie, eu mi-am propus să mă ocup de sesiune.
Se încarcă comentariile...
