O poveste cu algoritmi şi cifre. Grigor Moldovan, unul dintre pionierii informaticii româneşti

O poveste cu algoritmi şi cifre. Grigor Moldovan, unul dintre pionierii informaticii româneşti

Grigor Moldovan (dreapta) FOTO www.ebihoreanul.ro

Matematician şi informatician român, Grigor Moldovan şi-a dedicat întreaga viaţă pasiunii sale – a condus primul Centru de Calcul din Cluj, a publicat prima culegere de probleme din România care se referă la scheme logice şi programe Fortran şi a îndrumat mii de studenţi pe drumul informaticii la nivel înalt.

Ştiri pe aceeaşi temă

Grigor Moldovan (82 de ani), un cunoscut matematician şi informatician român, a fost profesor universitar şi conducător de doctorat la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, dar mai ales un pioner în informatica românească prin programele informatice pe care le-a creat şi dezvoltat. Ne dezvăluie că datorită învăţătoarei sale din clasa a IV-a a devenit pasionat de matematică, materie pe care a început să o aprofundeze în liceu, fascinat fiind de modul de predare al profesorului său.

Sub coordonarea lui a şi participat la mai multe olimpiade de matematică, însă avea să aleagă drumul informaticii, domeniu care i-a adus, peste ani, prestigiul. „La o olimpiadă s-a întâmplat. Am câştigat un premiu şi am primit un memorator de matematică, fizică şi chimie, care era extrem de bine conceput. Conţinea şi informaţii despre calculul numeric, care la vremea respectivă se făcea cu rigla şi abacul. Acela a fost momentul când am decis să mă concentrez pe informatică“, povesteşte Grigor Moldovan pentru „Weekend Adevărul“.

Prima culegere de informatică din România

În 1967, Grigor Moldovan publică, pentru prima dată într-o revistă de specialitate, un algoritm de rezolvare a unei probleme din domeniul analizei numerice, algoritm descris în limbajul ALGOL-60. Validarea efectivă la un calculator a acestui program s-a reuşit în 1968, pe calculatorul MINSK – 22, când Grigor Moldovan se afla la o specializare de un semestru, la Centrul de Calcul al Universităţii din Praga.

În anii ’70, România făcea primii paşi în introducerea informaticii ca materie de predare în centrele universitare importante. Nimeni nu era pregătit special pentru asta, astfel că profesorii de matematică au fost cei care au deschis drumul către acest inedit şi important domeniu. „La acea vreme, informatica presupunea folosirea unor mijloace automatizate de calcul şi exista pornirea de a găsi noi mijloace de-a face calcule“, explică profesorul.

FOTO www.ebihoreanul.ro

În 1973, Grigor Moldovan a obţinut o bursă la Universitatea Grenoble din Franţa pentru a studia aprofundat informatica şi, în special, calculul numeric şi maşinile de calcul. În acelaşi an, la UBB Cluj-Napoca, iar apoi în 1976, la Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, apare în România prima culegere de probleme, care se referă la scheme logice şi programe Fortran, al cărei autor este Grigor Moldovan – o carte care s-a bucurat de un real succes, fiind publicată într-un tiraj de 25.000 de exemplare.

Director pionier şi... neplătit

În 1974, la Cluj a ajuns un calculator, ceva nemaivăzut pe atunci. Aceste dispozitive începeau să se producă în masă la o fabrică din Bucureşti, iar pasul următor era organizarea unui Centru de Calcul la Universitatea din Cluj-Napoca. Printre puţinii care aveau cunoştinţele să facă acest lucru era Grigor Moldovan, care a şi fost numit directorul Centrului de Calcul al Universităţii „Babeş-Bolyai“, funcţie pe care a ocupat-o timp de 17 ani, neremunerat, de la înfiinţare, în 1975, până în 1992 inclusiv. La inaugurarea centrului a participat chiar prim-ministrul de atunci, Manea Mănescu, care era, la rândul său, pasionat de cibernetică.

Grigor Moldovan a publicat aproape 90 de articole ştiinţifice în reviste de specialitate şi în volumele unor conferinţe naţionale şi internaţionale şi este autor şi coautor a peste 20 de cărţi. Acestea vizează în special analiza numerică şi teoria aproximaţiei, din care s-au inspirat numeroase generaţii de studenţi. „Am ţinut foarte multe cursuri şi aş putea spune că aproape am acoperit toate domeniile informaticii“, îşi rezumă matematicianul cariera didactică care se întinde pe mai multe decenii.

Cei mai cunoscuţi discipoli ai săi sunt Ioan Dziţac, profesor universitar la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad şi rector la Universitatea „Agora“ din Oradea şi Bogdan Pătruţ, profesor la Universitatea din Bacău şi apoi la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.  

Dimitrie D. Stancu, mentor în programare

Grigor Moldovan a absolvit, în 1956, liceul „Filimon Sîrbu“, actualul colegiu „Dragoş –Vodă“ din Sighetu Marmaţiei, apoi, în 1963, Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. În anul 1972 şi-a obţinut doctoratul în Matematică, specializarea calcul şi teoria aproximaţiei, în cadrul aceleiaşi facultăţi, sub conducerea ştiinţifică a academicianului Tiberiu Popoviciu şi apoi a academicianului Dimitrie D. Stancu. Acesta din urmă a avut o contribuţie importantă în domeniul analizei numerice şi teoriei aproximării, publicând de-a lungul carierei peste 130 de articole în reviste de prestigiu din ţară şi străinătate.

FOTO www.ebihoreanul.ro

„Dânsul a susţinut primul curs de programare automată de calculatoare la Cluj, pe când eu eram în anul V de studiu. Preda Fortran, un limbaj de programare la modă la acea vreme. Atunci m-a remarcat ca student, pentru că eram foarte pasionat de programare“, povesteşte Grigor Moldovan cum a început colaborarea cu academicianul care i-a influenţat decisiv cariera. Acea perioadă din viaţa sa a fost extrem de importantă prin prisma cunoştinţelor pe care le-a deprins de la cei doi mari academicieni. Tiberiu Popoviciu era atunci directorul Institutului de Calcul din Cluj şi îşi aminteşte că era nelipsit de la seminariile ştiinţifice pe care acesta le organiza.  

Studenţii, moştenirea lui

Ştia înainte să dea la facultate că va deveni cadru didactic. Timp de doi a fost profesor suplinitor de matematică în comuna Vadul Izei, din judeţul Maramureş, unde s-a născut, iar atunci a înţeles că este făcut pentru profesia de dascăl. „A fost o pasiune pentru cariera de profesor chiar de la terminarea liceului“, ne mărturiseşte matematicianul.

La absolvirea facultăţii a fost repartizat pe bază de medie chiar la facultatea pe care o absolvise, la catedra de calcul numeric şi statistic, unde a parcurs întreaga ierarhie universitară existentă la acea vreme: preparator (1963-1964), şef de cabinet (1964-1965), preparator II (1965-1966), preparator I (1966-1967), asistent universitar (1967-1975), lector universitar (1975-1977), conferenţiar universitar (1977- 1990) şi profesor universitar din 1990.

Din această perioadă îşi aminteşte cu drag de o călătorie de-ale sale în Toronto, Canada, în timpul căreia a avut plăcerea de a se întâlni cu cinci foşti studenţi ce au fugit din România înainte de evenimentele din 1989.

„Cea mai importantă moştenire a mea consider că sunt miile de studenţi pe care i-am îndrumat prin cursurile pe care le-am susţinut de-a lungul anilor, dar şi la lucrări de licenţă. Le-am pus bazele în informatică şi mă întâlnesc şi acum cu ei cu mult drag, fie că sunt în România sau că au plecat peste hotare“, este bucuria pe care o are Grigor Moldovan după o carieră dedicată predării informaticii şi cercetării ştiinţifice.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Regulile de aur de la o şcoală rurală de senzaţie. „Nu există un profesor mai bun decât un copil care îi predă altui copil“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările