Trei scenarii propuse de părinţi pentru reînceperea şcolii, din toamnă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Părinţii propun trei soluţii pentru ca elevii să fie în siguranţă anul şcolar viitor
Părinţii propun trei soluţii pentru ca elevii să fie în siguranţă anul şcolar viitor

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, a participat marţi, 7 iulie, la discuţiile de la Ministerul Educaţiei cu reprezentanţii grupului interministerial coordonat de Raluca Turcan. S-a discutat despre cum va începe noul an şcolar, la toamnă, în condiţii de pandemie.

Şeful părinţilor spune că deciziile trebuie asumate de toată lumea, inclusiv de familiile care au copii la şcoală, potrivit hotnews.ro

"Cursuri 100% online ar însemna nenorocirea unor generaţii de copii", a declarat Iulian Cristache. 

Trei scenarii posibile de reîncepere a anului şcolar 2020-2021 a propus Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi.

Scenariul 1: Prezenţa fizică 100% la şcoală

Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:

respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase, cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;

calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului, şi nu pe preţ;

manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;

calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor, ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă;

având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă” astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului

Normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate:

covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire;

suplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC;

crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural;

finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii;

finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul şcolii;

ȋn cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).

Atentie! - copiii ai căror părinţi vin ȋn contact cu cazuri Covid pozitiv, prin natura meseriei, să nu fie marginalizaţi şi stigmatizaţi.

Scenariul 2: 50% la şcoală şi 50% online

Împărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online;

obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă;

ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli;

programe şcolare adaptate pentru mediul online;

existenţa unor manuale digitale interactive;

prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online;

obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă;

crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online;

pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte;

investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;

toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri;

acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex, unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul;

profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn unităţile de învăţământ (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online);

la clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare;

ȋn acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute.

Scenariul 3: 100% online

"Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020

Se aplică scenariul 2 prezentat mai sus – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea online, dotare cu aparatură/internet".

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat public faptul că o decizie privind redeschiderea unităţilor de învăţământ din septembrie, odată cu noul an şcolar, va fi luată la sfârşitul lunii august, în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19. 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite