Supărări în liceu: dascălii și manualele

În cadrul campaniei „Adevărul vine în şcoala ta“, elevii și studenţii din București au vorbit despre marile probleme din instituţiile de învăţământ româneşti și despre schimbările pe care și le-ar dori. Manualele „greu de digerat“ şi nevoia de meditaţii sunt doar două dintre problemele cu care se confruntă azi liceenii.

Reporterii „Adevărul" s‑au întâlnit la şcoală cu elevii şi profesorii din cele mai mari licee bucureştene şi de la facultăţi. Elevii au primit peste 4.000 de exemplare ale suplimentului „Educaţie şi Şcoală" şi au vorbit despre nemulţumirile pe care le au ei atât în relaţia cu dascălii, cât şi cu sistemul de învăţământ în sine.

S-au săturat de metodele clasice de predare, cu notiţele dictate la clasă şi ascultatul la tablă. Vor ore interactive, profesori cu fler, dar şi bine pregătiţi, manuale inteligibile şi teorie aplicată.

Reformele nesfârşite din sistemul educaţional i-au zăpăcit şi elevii spun că se simt ca nişte cobai. Nici profesorii nu sunt mai mulţumiţi. Unii dintre ei spun că, deşi şi-au dorit o viaţă întreagă să fie dascăli, simpla pasiune nu-i motivează suficient. Unora a ajuns chiar să le fie ruşine de meseria lor.

Manualele proaste, marea problemă

Elevii de la Colegiul Naţional „Ion Creangă" se plâng că manualele sunt prea stufoase, pline de noţiuni abstracte şi formule, dar lipsite de exemple, astfel încât nu reuşesc să facă o conexiune clară între ceea ce învaţă la şcoală şi ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi.

„De multe ori nu înţelegem nimic de la psihologie. Cerem explicaţii şi nu ni se dau din lipsă de timp, pentru că avem o singură oră pe săptămână", a precizat Andreea Dumitrescu, elevă la „Ion Creangă", filiera Filologie. Şi liceenii de la Colegiul „Gheorghe Şincai" sau de la „I.L. Caragiale" au probleme cu manualele. Conţinutul este învechit, iar limbajul este greu „digerabil".

„Eu nici nu le iau la mine. Învăţ numai după notiţele profilor, iar dacă simt nevoia unor informaţii suplimentare, le caut pe net. E mult mai simplu", spunea un elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale". Informaţii de pe net îşi iau şi elevii de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu".

„Găseşti lecţii de ecologie şi în cartea de biologie, şi în cea de geografie, cu puţin efort şi în cea de istorie. Sunt prea încărcate şi prost structurate", se plângea şi o elevă de la „Ion Creangă". Mai grav este că unii elevi nu mai găsesc relevantă nici literatura predată la clasă. „Baltagul" este pentru ei „chestia aia cu nişte ciobani şi oi multe". „Şi parcă baltagul era toporul, nu?", spunea un elev care se credea bun la limba română.

Meditaţiile sunt la ordinea zilei

Manualele proaste, dar şi incapacitatea profesorilor de a se face pe deplin înţeleşi, atrag după sine o altă problemă a elevilor: nevoia de meditaţii. Elevii de clasa a XII-a, de la profilul Matematică-Informatică, de la Colegiul „I. L. Caragiale" au dureri de cap chiar din cauza orelor de matematică şi de fizică. Nu le înţeleg din clasă şi se văd nevoiţi să apeleze la meditaţii pentru a face faţă cursurilor. „La matematică e dezastru.

Colegiul „Ion Creangă“

De multe ori am impresia că prefesoara noastră pune note mici tocmai pentru a merge să facem cu ea ore suplimentare", povestea o elevă, în an terminal de la „I. L. Caragiale". Iar şedinţele nu sunt nici pe departe ieftine. Aceastea merg de la 50 până la 80 de lei pe două ore. Pe de altă parte, unii elevi spun că atâta vreme cât într-o clasă sunt atât elevi bine pregătiţi, cât şi elevi mai slabi, este foarte greu să faci performaţă la ore. Prin urmare, apelezi la meditaţii. Unii elevi spun că fac astfel de ore suplimentare şi la câte cinci materii pe săptămână.

Elevii de la „Gheorghe Şincai" susţin că pentru a-şi asigura un viitor bun au nevoie de aceste meditaţii, iar cei de clasa a XII-a sunt convinşi că ce află de la şcoală este, de cele mai multe ori, prea puţin pentru a-şi asigura intrarea într-o facultate bine cotată.

La limbile străine,doar gramatică

De meditaţii e nevoie şi la studiul limbilor străine, mai ales dacă sunt cerute la admiterea la facultate. „Înţelegem să facem gramatică peste gramatică, dar o limbă străină se învaţă vorbind-o. Aş prefera să aflu mai mult despre locurile care au dat limba respectivă. Uite s-ar putea organiza nişte excursii în Anglia şi am avea astfel ocazia să vorbim şi noi o limbă străină", a spus o elevă de la „I. L. Caragiale". 

Metode de predare învechite

Elevii spun că s-au săturat şi de metodele de predare. Vor interactivitate şi dinamism la oră, şi nu ore monotone, în care profesorii să scrie table întregi. „Pe plan financiar, profesorii sunt total nemotivaţi şi oricât de pasionaţi ar fi de meseria pe care o fac, nu pot trăi numai din asta", preciza Andreea Ghiţă, elevă a Liceului „Ion Creangă".

În ceea ce priveşte ştiinţe naturale, elevii şi-ar dori mai multe experimente în laborator pentru a înţelege fenomenele fizice şi chimice. Nu mai vor doar formule cărora le este greu să le găsească aplicabilitatea în viaţa de zi cu zi.

„N-am făcut nicio disecţie din clasa a VII-a", spunea Claudia Ilie, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu". La Liceul „George Coşbuc", elevii sunt nemulţumiţi că au la ore profesori care au ieşit de mulţi ani la pensie şi spun că ar vrea să înveţe cu profesori tineri, care să aibă metode moderne de predare, bazate pe interactivitate.

Academia de Studii Economice

„Trebuie totuşi să ne gândim bine ce înseamnă interactivitate. Aceasta nu poate să existe fără o bază de cunoştinţe. Deci, aceste două elemente trebuie îmbinate", spunea Andreea Ghiţă, de la „Ion Creangă".

Pe de altă parte, elevii nu vor să devină profesori. Până şi cei de la Liceul Pedagogic „Elena Cuza" se arată rezervaţi atunci când vine vorbă să practice această meserie. (Au mai colaborat Denisa Soare şi Cătălina Toma) 

"Nu înţelegem nimic la psihologie. Cerem explicaţii şi nu ni se dau din lipsă de timp, pentru că avem o singură oră pe săptămână."
Andreea Dumitrescu
elevă la „Ion Creangă"

"La biologie n-am făcut nicio disecţie din clasa a VII-a."
Claudia Ilie
elevă la „Iulia Haşdeu"

"Am făcut trei ani de facultate și nu știm cum se organizează o firmă."
Oana Roșca
studentă la ASE

Şi studenţii sunt nemulţumiţi

Studenţii de la Academia de Ştiinţe Economice îşi doresc cursuri interactive, bazate pe mai multă practică. Tinerii se plâng şi de calitatea cursurilor, care sunt „scrise greoi" de către profesorii de la ASE. „Sunt judicios elaborate", glumeşte un student.

Totodată, tinerii reclamă modul învechit de predare. Ei spun că profesorii se mulţumesc, la cursuri, să citească din cărţile proprii, iar la examene cer redarea „cuvânt cu cuvânt".

Se păstrează tradiţia de a pica un anumit număr de cursanţi. Astfel creşte bugetul facultăţii din taxele care se plătesc inclusiv pentru prima restanţă. Tinerii sunt nemulţumiţi și de locul de desfășurare al seminariilor.