Studiu: Peste un sfert dintre elevi nu au acces la educaţia online

Studiu: Peste un sfert dintre elevi nu au acces la
educaţia online

Un studiu Salvati Copiii releva că peste un sfert dintre copiii români nu au acces la şcoala online FOTO Shutterstock (arhiva)

Peste un sfert dintre copiii din România nu au acces la educaţia online, iar 43% dintre cadrele didactice nu deţin parţial sau total resursele materiale necesare învăţământului online, relevă un studiu realizat în perioada 2-14 octombrie, de Salvaţi Copiii.

Studiul privind opiniile partenerilor educaţionali cu privire la condiţiile de începere a anului şcolar 2020-2021, în condiţiile pandemiei COVID-19 în România, a fost realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România, alături de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar.

Alte rezultate ale studiului: 

  • După aproximativ o lună de la debutul anului şcolar 2020-2021, peste 20% din unităţile şcolare incluse în eşantion îşi schimbaseră scenariul stabilit iniţial, majoritar în sensul trecerii de la scenariul verde la scenariul galben sau roşu;
 
  • Schimbarea scenariului a afectat aproximativ un sfert dintre copii şi părinţi (23%) şi 14% dintre cadrele didactice. Probabilitatea schimbării scenariului de debut al anului şcolar corelează direct cu ciclul educaţional, liceele având o probabilitate de aproape două ori mai ridicată de schimbare a scenariului iniţial (25%), în comparaţie cu instituţiile preşcolare (14%). Ponderea schimbării scenariului înregistrată în mediul rural (24%) a fost mai ridicată decât în urban (17%). Regiunile în care au fost înregistrate probabilităţi mai ridicate de schimbare a scenariului sunt: Bucureşti-Ilfov (33%), Nord-Est (28%) şi Centru (27%).
 
  • Scenariul galben este scenariul cu cea mai mică rată de agravare măsurată la nivelul tuturor partenerilor educaţionali, din ambele medii de rezidenţă (urban, rural), pentru toate cele patru cicluri de învăţământ.
 
  • Într-o unitate de învăţământ din 5 în care se desfăşurau ore fizic, în perioada culegerii datelor, numărul elevilor prezenţi real în clasă, în acelaşi timp, depăşea 20 de persoane, situaţie în care nu putea fi asigurată distanţarea fizică de cel puţin 1,5 m între elevi, conform recomandărilor specialiştilor din domeniul medical. Această situaţie este prezentată similar de toţi partenerii educaţionali, din ambele medii de rezidenţă. În învăţământul preşcolar, ponderea claselor cu peste 20 de elevi prezenţi în acelaşi timp este mult mai scăzută (7%). Cea mai ridicată pondere a fost înregistrată în învăţământul liceal (21%);
 
  • Participarea la decizia privind modalitatea de debut a anului şcolar a fost ridicată în rândul cadrelor didactice (77%), medie la nivelul părinţilor (50%) şi scăzută la nivelul elevilor (25%);
 
  • Percepţia privind respectarea regulilor de igienă în şcoală este foarte ridicată în rândul cadrelor didactice (93% răspuns pozitiv), ridicată în rândul elevilor (81%) şi peste medie (69%) în rândul părinţilor. Aprecierile pozitive sunt similare în mediul urban şi rural, mai ridicate în cazul învăţământului primar (84%) şi mai scăzute în cazul învăţământului liceal (77%);
 
  • 50% dintre părinţi declară că responsabilitatea achiziţionării măştilor şi a dezinfectanţilor pentru copii le aparţine. 26% din cadrele didactice sunt în această situaţie, pentru majoritatea acestora măştile şi dezinfectanţii fiind asigurate de administraţia şcolii/ localităţii. Ponderea contribuţiei individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%), este mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât al învăţământului  preşcolar (24%). Peste 70% dintre actorii educaţionali  apreciază  că  regula purtării măştii e respectată la şcoalăş
 
  • 28% dintre copii şi părinţii cu copii în şcoală declară că nu deţin resursele materiale necesare învăţământului online. Situaţia este similară pentru 43% dintre cadrele didactice. Deficitul este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban şi cu peste 10% mai mare în cazul învăţământului primar şi preşcolar decât în al celui liceal;
 
  • Deficitul de competenţe necesare învăţământului online este similar, 28%, la nivelul tuturor partenerilor educaţionali, cu 5% mai scăzut în rural decât în urban şi cu 23% mai scăzut în cazul educaţiei preşcolare decât liceale;
 
  • Aproximativ jumătate dintre actorii educaţionali se simt în siguranţă în şcoală: 55% dintre elevi, 49% dintre părinţi şi 59% dintre cadrele didactice. Nivelul de siguranţă perceput este similar în rural cu cel din urban şi mai ridicat în cazul învăţământului preşcolar (63%) decât al învăţământului liceal (50%);
 
  • Cea mai mare parte a partenerilor educaţionali apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din şcoală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19, respectiv 46% dintre elevi, 45% dintre părinţi şi 44% dintre profesori declară acest lucru;
 
  • Majoritatea celor care, la momentul studiului, utilizează alt scenariu de organizare educaţională decât cel obişnuit (verde) consideră ca este afectată calitatea actului didactic: 51% din cei care funcţionează în scenariul verde modificat (în schimburi), 64% din cei care funcţionează în scenariul galben şi 66% din cei care funcţionează în scenariul roşu. Nivelul de insatisfacţie este cu 5% mai ridicat în mediul urban decât în cel rural şi creşte odată cu creşterea nivelului educaţional, de la 31% în la nivelul învăţământului preşcolar la 57% la nivelul învăţământului liceal;
 
  • Aproximativ o treime dintre actorii educaţionali (32% dintre elevi, 29% dintre părinţi şi 27% dintre profesori) consideră că infectarea cu COVID19 nu este un pericol foarte mare (este prezentat exagerat, sau nu este un pericol deloc);
 
  • Media generală a aprecierii (pe o scală de la 1 la 10) a modului în care autorităţile din învăţământ au gestionat până acum această criză este de 6,15, cu un nivel mai scăzut de apreciere în rândul părinţilor (5,96), al celor din mediul urban (6,08) şi al celor din învăţământul liceal (5,94) şi primar (6,07).
 

”Criza socială îi afectează mult mai grav pe cei vulnerabili, iar pentru copii, îngrădirea accesului la educaţie are consecinţe greu, dacă nu imposibil, de corectat ulterior. Neparticiparea şcolară nu e o opţiune în nicio societate, din contră, educaţia trebuie protejată în acest context atât de dificil”, a avertizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, conform Edupedu.ro

„Putem trata acest eşec ca pe o lecţie din care să extragem două concluzii principale: în primul rând, măsurile sociale, precum asigurarea accesului la internet pentru elevi şi acordarea corespunzătoare a burselor şcolare, sunt indispensabile în acest context, iar în al doilea rând, este esenţial să înţelegem cu toţii faptul că şcoala nu va mai arăta niciodată ca înainte. Avem o oportunitate uriaşă de a evolua, de a face lucrurile mai bine. Ţine de fiecare dintre noi să profităm de această oportunitate”, a afirmat Rareş Voicu, Preşedinte Consiliul Naţional al Elevilor, potrivit Edupedu.ro

Marius Ovidiu Nistor, Preşedinte FSE „SPIRU HARET“, a precizat: „Închiderea şcolilor în perioada stării de urgenţă ne-a demonstrat că învăţământul nu este pregătit pentru trecerea în online. Am avertizat autorităţile încă din luna aprilie şi am cerut măsuri suplimentare pentru noul an şcolar, însă, ca de obicei, educaţia a rămas la coada bugetului. Şi eroii au nevoie de ajutor!Degeaba lăudăm corpul profesoral, dacă nu venim în întâmpinarea nevoilor lor: de la măştile de protecţie şi până la laptopuri, care adesea lipsesc cu desăvârşire. Sper ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, Parlamentul, Guvernul şi autorităţile locale să facă front comun pentru educaţie.“, conform sursei citate.

Studiul reprezintă o anchetă dedicată, tematică, pe bază de chestionar a fost aplicată părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, la nivel naţiona cu o şantionare stadială, stratifică, proporţională cu volumul populaţiei din fiecare regiune de dezvoltare, urban/rural, cu minim 400 respondenţi pentru fiecare grup de interes. La nivel naţional au fost cuprinse în studiu 915 unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar, din 40 de judeţe.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările