Reforma şcolii revine de unde a plecat: materie multă, ştiinţă puţină. Analiza noii programe de gimnaziu

Noile programe şcolare sunt criticate de profesori că sunt prea stufoase

Stufoase, teoretice, prea puţin conectate la viaţa de zi cu zi a elevilor. Aşa caracterizează experţii în Educaţie programele şcolare pentru ciclul gimnazial aprobate, recent, de ministrul Pavel Năstase. Deşi programele şcolare s-au aflat în dezbatere publică, Ministerul Educaţiei a ţinut cont prea puţin de părerile profesorilor.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Pavel Năstase, a aprobat cu surle şi trâmbiţe noile programe şcolare pentru ciclul gimnazial despre care marţi a avut doar cuvinte de laudă. „Programele pentru gimnaziu continuă abordarea dezvoltării curriculare din învăţământul primar şi se axează pe formarea competenţelor-cheie. Opţiunea pentru utilizarea competenţelor-cheie ca repere în stabilirea profilului de formare a reprezentat o decizie de politică educaţională în acord cu Legea Educaţiei şi cu tendinţele europene în domeniu“, se lăuda ministrul Năstase.

Experţii în Educaţie nu sunt însă de aceeaşi părere. Aceştia susţin că noile programe afundă tot mai mult învăţământul românesc în  tipare curiculare de acum 50 de ani. Prea stufoase pentru a le înţelege toţi elevii, în lipsa unei diferenţieri a curriculei în variante minim, mediu şi de aprofundare, materiile de studiu vor da mari bătăi de cap elevilor. Mai ales la Matematică, disciplină la care elevii de gimnaziu dau Evaluarea Naţională pentru admiterea la liceu.

Tipare curiculare de acum 50 de ani

Specialistul în educaţie Ştefan Vlaston arată pe blogul său de pe adevărul.ro că noile programe şcolare pentru ciclul gimnazial nu aduc prea multe schimbări, fiind încremenite în continuare în tipare curiculare de acum 50 de ani.

„Deşi au fost în dezbatere publică, nu ştiu cât s-a ţinut cont de părerile profesorilor. Aşteptarea ca aceste programe să fie mai aerisite, mai puţin teoretizate şi cu dimensiune aplicativ-practică şi interdisciplinară a fost degeaba. Speranţele noastre s-au dărâmat. Tragedia este că suntem încremeniţi în tipare curiculare de acum 50 de ani. Sunt unii copii care înţeleg mai uşor anumite noţiuni, dar numărul lor este foarte mic. Cu restul, cei mai mulţi, ce facem?“, explică Ştefan Vlaston.

Potrivit acestuia, consecinţele nu se vor lăsa aşteptate. Noile programe şcolare se vor reflecta în rezultatele elevilor. „Avem doar 50% promovare la Capacitate şi la Bacalaureat. Elevii termină o şcoală fără să ştie foarte multe lucruri. Nu trebuie să-i educi pe toţi de nota 10 că nu o să reuşeşti. Elevii nu vor şti nici teorie, nici meserie. Un copil care termină opt clase sau 12 clase trebuie să ştie să facă ceva. Avem foarte mulţi asistaţi social nu că ar fi bolnavi sau nu pot să muncească, ci pentru că nu ştiu să facă nimic. Formarea profesională în şcoală este esenţială. Programele şcolare trebuie să ţină cont de acest lucru“, subliniază Ştefan Vlaston.
„Există o ruptură, o prăpastie între Ministerul Educaţiei şi restul lumii. Ei sunt deştepţi şi ştiu totul. Nu poţi să faci programe şcolare din birou“, conchide specialistul.

Tot greul pe profesori

În condiţiile în care programele şcolare nu asigură cadrul modern aşteptat, tot greul va cădea pe profesori, care trebuie să fie „cheia“ creşterii calităţii educaţiei, susţine preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

„Programele şcolare sunt întârziate, se va pune o mare presiune pe edituri pentru manuale de calitate, însă profesorii sunt şi vor rămâne «cheia» pentru creşterea calităţii educaţiei. Criticii consideră că vor fi menţinute limitări importante în sistem: un plan cadru mai modern, care să fie transdisciplinar nu a fost posibil nici de această dată în principal din cauza absenţei specializărilor multiple ale profesorilor“, a explicat Daniela Vişoianu.

Totodată, aceasta estimează că abia în anul 2022 va fi vizibil impactul pe care îl vor avea programele de gimnaziu, prin testarea PISA.

Matematica rămâne spaima elevilor

Programa şcolară pentru Matematică îi nemulţumeşte cel mai mult pe profesori. Aceştia spun că multe noţiuni şi concepte îi vor pune în mare dificultate pe cei mici. Cei care nu vor putea ţine pasul cu materia, avertizează specialiştii, vor renunţa să mai înveţe. Ştefan Vlaston dă câteva exemple din programa de matematică cu noţiuni inaccesibile unor copii obişnuiţi.

La clasa a V-a, elevi de 10-11 ani: „Efectuarea operaţiilor cu puteri utilizând regulile de calcul specific“.

„Mi se pare o exagerare să înveţi copii de 10 ani să efectueze calcule cu puteri. Înmulţirea, împărţirea puterilor, ridicarea unei puteri la altă putere, puteri cu exponent zero sunt prea complicate şi greu de înţeles la clasa a V-a“, explică profesorul.

Scrierea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ca un produs dintre un număr zecimal şi o putere a lui 10, scrierea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ca un cât dintre un număr zecimal şi o putere a lui 10, sunt considerate, de asemenea, dificil de asimilat de un elev de clasa a V-a.

„Sunt cunoştinţe necesare, dar prea devreme introduse în programa şcolară. Pot fi şi elevi care înţeleg aceste concepte. Din experienţa mea, circa 30%. În lipsa unei diferenţieri a curriculei în variante minim, mediu şi de aprofundare, a obliga toţi elevii să înveţe aceleaşi concepte este contraproductiv. Elevii se blochează şi nu învaţă nici lucrurile mai simple“, susţine Ştefan Vlaston.

Profesorul susţine că aceeaşi situaţie este întâlnită şi la Fizică. „Legile reflexiei, refracţia luminii, propagarea luminii în diverse medii, indicele de refracţie. Cum poţi să pui un copil de 10-12 ani să înveţe toate astea. Sunt noţiuni care se predau la liceu“, a spus specialistul.

La Română, mai multă libertate

În schimb, programa pentru Limba şi literatura Română vine cu un plus, în comparaţie cu ce a fost până acum, în sensul că lasă o mai mare libertate profesorului să aleagă textele pe care le studiază la clasă.

„Programa, în varianta în care a fost publicată în Monitorul Oficial, este un pas înainte pentru că o mare libertate profesorului să îşi aleagă textele de studiat la clasă şi permite şi selectarea unor texte din literatura universală. Este un echilibru între textele din literatura română şi cele din literatura universală. Sunt propuse spre studiu şi texte nonliterare, astfel încât profesorul poate alege textele în funcţie de clasă, de nivelul de pregătire al fiecăruia dintre copii, de experienţa lor de viaţă, de lectura lor. Eu am fost mulţumită“, a explicat profesoara Cristina Tunegaru.

Totodată, aceasta a subliniat că a fost redus şi conţinutul, astfel încât programa este şi mai aerisită. „Au fost eliminate anumite elemente de teorie literară. De exemplu, nu se mai studiază speciile. Se studiază genurile literare , cu trăsăturile lor, dar nu şi speciile. Şi la gramatică s-a mai redus. Odată ce programa este mai puţin aglomerată, se poate lucra mai mult şi mai bine”, a mai spus profesoara.

Programa la Limba şi literature română dă o mai mare libertate la alegerea textelor  literare şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale: poezii, texte epice clasice şi contemporane din literatura română şi străină pentru copii, postări online, povestiri autobiografice, instrucţiuni, tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendare, etichete, articole din DEX, manuale, benzi desenate.

„Revoluţie“ în Educaţie

Ministrul Pavel Năstase a recunoscut ieri pentru Adevărul că programele şcolare au rămas stufoase şi greoaie, dar susţine că nu a avut încotro.

„Şi eu primesc în fiecare zi foarte multe sesizări, eu le dau la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei unde sunt analizate. Este clar că există o opinie generală că programele şcolare actuale sunt foarte încărcate. Eu am preluat aceste programe care au fost făcute în mandatul precedent. Am făcut tot ce se putea face să avem nişte programe mai bune decât cele de până acum. Prioritatea noastră a fost acum să avem totuşi nişte manuale înainte de începerea şcolii. Nu puteam să blocăm procesul de învăţământ, de aceea am avut această abordare. Am analizat foarte laborios care sunt variantele posibile...“, a explicat Pavel Năstase.

Ministrul promite însă să revoluţioneze curricula şcolară începând chiar din anul şcolar următor.
„Vom face o revizuirea radicală şi totală a programelor şcolare, începând din clasa I-a, până în clasa a XII-a. Acest proces va demara imediat după ce terminăm cu lansarea achiziţiei pentru manualele de clasa a V-a. Vom face o analiză în anasamblul sistemului. Ceea ce se predă în şcoală la o materie trebuie să plece, în primul rând, de la competenţe. Noile programe mai puţin stufoase, care vor revoluţiona învăţământul, vor fi gata în aproape un an de zile“, promite Pavel Năstase.

Manuale noi pentru elevi

În conexiune directă cu aprobarea programelor şcolare pentru clasele V-VIII, ministrul Educaţiei a anunţat, marţi, şi semnarea ordinului privind elaborarea manualelor şcolare pentru clasa a V-a. Totodată, a fost semnat şi ordinul de ministru privind completarea stocurilor de manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2017-2018, prin achiziţionarea manualelor şcolare retipărite.

În acest sens au fost repartizate inspectoratelor şcolare judeţene fondurile necesare pentru retipărirea manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2017-2018. Dată-limită pentru finalizarea acestei activităţi, care presupune distribuţia manualelor şcolare în unităţile de învăţământ, este 14 iulie 2017.