Pop vrea să „lege de glie“ absolvenţii de facultăţi, deşi măsura contravine legislaţiei UE

Pop vrea să „lege de glie“

absolvenţii de facultăţi, deşi măsura contravine legislaţiei UE

Pop vrea să lege de glie absolvenţii de facultăţi. FOTO: Eduard Enea

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, nu exclude posibilitatea de a-i obliga pe absolvenţii de studii superioare, care au făcut facultate la buget, să muncească în România pe durata unui interval de timp egal cu perioada studiilor subvenţionate. Cel puţin aşa rezultă din răspunsul oficialului la o interpelare pe care a primit-o de la deputatul PSD, Mihaela Huncă, în urmă cu o lună.

Ştiri pe aceeaşi temă

Doar că o astfel de măsură contravine legislaţiei europene, susţin, la unison, atât specialiştii în Educaţie, cât şi reprezentanţii studenţilor şi cei ai mediului academic.

Totul a pornit de la interpelarea deputatului Mihaela Huncă, document în care parlamentarul face referire la o propunere a Academiei Române ce prevede că „absolvenţii de studii superioare care au beneficiat de locuri finanţate de la bugetul de stat, să muncească în România pe o perioada egală cu durata studiilor universitare finanţate de stat“.

Huncă merge mai departe, precizând în interpelare că o soluţie pentru stoparea exodului tinerilor care şi-au făcut studiile pe locuri subvenţionate din bugetul statului ar fi ca viitorii studenţi să semneze un contract la începutul studiilor, care să prevadă că sunt de acord cu aceste condiţii şi că sunt dispuşi, în cazul în care nu le îndeplinesc, să returneze fondurile bugetate pentru ei în perioada facultăţii.

„Pentru a nu avea un caracter restrictiv care să provoace probleme tinerilor în dezvoltarea carierei, perioada în care aceştia trebuie să activeze pe piaţa muncii din România, cred că nu trebuie limitată la momentul finalizării studiilor. Astfel, aceasta poate fi aleasă de fiecare absolvent într-un interval de timp, de exemplu în 10 ani de la momentul în care au terminat facultatea“, se arată în interpelarea trimisă de deputat.

Propunerea intră în dezbatere

În replică, Liviu Pop a precizat că această propunere „se poate materializa doar în cadrul unei propuneri legislative de modificare a Legii educaţionale  nr.1/2011. În prezent, pentru a beneficia de finanţare de la bugetul de stat, cadrul legislativ românesc nu impune studenţilor alte constrângeri, în afara performanţei academice“, se arată în documentul semnat de ministrul Educaţiei, în care se mai precizează că propunerea va fi inclusă în „dezbaterile viitoare ce vor aborda această tematică“.

„Descurajăm tinerii să urmeze o facultate“

Posibilitatea ca o astfel de măsură să fie implementată a stârnit un val de controverse în sistem. Spre exemplu, reprezentanţii elevilor spun că un asemenea contract le limitează extrem de mult opţiunile pentru viitorul profesional.

„Ar fi un impediment pentru elevii care aleg să îşi continue studiile în România, iar asta pentru că oricare dintre noi vrem să avem dreptul de alege cum ne construim viitorul, fie că e vorba de studii sau de un loc de muncă. Până la urmă, dacă aleg să plec în afară, având una dintre aceste intenţii, reprezintă o decizie legitimă. Este firesc să cauţi o slujbă mai bună, eventual în domeniul care te-ai pregătit, unde să fii mai apreciat atât din punct de vedere finaciar, cât şi social. Cu toţii ştim că România nu excelează la aceste capitole“, a explicat Ioana Băltăreţu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Indignaţi de posibilitatea introducerii unei asemenea prevederi sunt şi reprezentanţii studenţilor. „Raţionamentul locurilor bugetate nu este înţeles de unii dintre politicieni. Acestea sunt date, mai ales în România, în ideea în care posibilităţile financiare ale studenţilor sunt foarte modeste. Majoritatea nu şi-ar permite să ocupe un loc cu taxă.  Să nu uităm că, în definitiv, România este ţara cu cel mai mic grad de absolvenţi de învăţământ superior din Uniunea Europeană, raportat la populaţia cu vârste între 18 şi 64 de ani. Ori, printr-o astfel de măsură nu facem decât să descurajăm tinerii să urmeze o facultate“, a explicat preşedintele Marius Deaconu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

E o măsură comunistă

De cealaltă parte, rectorul Universităţii Bucureşti şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, asociază  măsura cu regimul comunist. „A mai avut loc această discuţie în urmă cu mai bine de un an. Iar atunci am afirmat că o măsură similară s-a aplicat înainte de 1990. Nu cred că este o chestiune care poate fi susţinută pe termen lung şi nici nu cred că are un efect benefic. Se pot găsi alte forme pentru a-i încuraja încuraja pe absolvenţii de studii superioare să îşi găsească un loc de muncă în România. Obligaţii de genul acesta, administrativ-politice, sau interdicţii cu privire la libera circulaţie nu sunt utile şi nici binevenite în Europa de astăzi“, a arătat profesorul universitar.

De aceeaşi părere este şi specialistul în Educaţie Marian Staş. „Nu pot fi de acord cu această legare de glie. De ce? Nu face decât să transfere în altă parte problema faţă de unde ar trebui să ne uităm de fapt. Mai bine asumă-ţi tu, ca stat, că nu eşti în stare să construieşti infrastructură, că nu aloci suficienţi bani pentru investiţii şi că nu eşti în stare să schimbi sistemele publice de sănătate şi educaţie. Dacă România ar fi o ţară sănătoasă la cap, tinerii plecaţi în străinătate s-ar întoarce ca potârnichile, iar cei care care studiază în prezent, n-ar mai avea gânduri de plecare“, a subliniat expertul.

S-ar încălca legislaţia europeană

La rândul său, consilierul pe probleme de Educaţie, Vlad Ştefan,  atrage atenţia că principala problemă este finanţarea slabă a sistemului de educaţie.  „Autorităţile să facă bine să investească în România, şi atunci tinerii vor rămâne în ţară. Statul român încearcă să remedieze efectul unui sistem educaţional defectuos, în loc să trateze cauzele sale. Dacă abilităţile deprinse de pe urma procesului didactic din sistemul de învăţământ nu sunt compatibile cu cerinţele de pe piaţa muncii, de ce să nu aibă dreptul să plece în afară? Până la urmă există dreptul la liberă circulaţie, reglementat la nivelul Uniunii Europene, pe care România nu îl poate încălca“, a afirmat Ştefan.

Acelaşi lucru este susţinut  şi de Dana Alexe, preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale. „Nu încalcă numai articolele Tratatului UE (Art. 45) privind dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor, ci şi drepturi de bază ale omului. Măsura s-ar putea aplica numai dacă actualele locuri «la buget» vor fi desfiinţate şi înlocuite complet fie cu un sistem de împrumuturi pentru studenţi (credite de studiu), fie cu un sistem de burse/vouchere care să acopere costurile de studiu. În astfel de sisteme studenţii ar fi obligaţi să plătească taxe de studiu sau să acceseze împrumuturi/burse asumându-şi în schimb ce vrea statul român (să lucreze X ani în ţară)“, a declarat Alexe.

„În acest moment, aceste schimbări majore nu pot fi luate fără să falimenteze peste jumătate din universităţile româneşti şi să trimită o bună parte din tineri la studii în afara ţării“, a conchis preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: