Peste 50% dintre profesori vor ieşi la pensie în următorii 10 ani STUDIU

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educaţiei, în condiţiile în care, în prezent, mai puţin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani, arată un studiu realizat de Frames. Peste 50% dintre profesori vor ieşi la pensie în următorii 10 ani.

Studiul privind dinamica şi perspectivele sectorului educaţional românesc a fost realizat în perioada 2-10 iunie 2022 de compania de consultanţă Frames la iniţiativa Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu şi a Asociaţiei Şcolilor Particulare din România, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educaţiei, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, EUROSTAT şi alte informaţii publice.

Estimările privind impactul scutirii de taxe pe salariile profesorilor şi personalului auxiliar sunt relative, plecată de la datele existente în piaţă, şi nu constituie o informaţie oficială, acreditată de statul român.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învăţământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani: 7734 dintre ei aveau vârsta între 55 şi 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situaţia urmează acelaşi tipar, cu profesori în vârstă, şi în învăţământul gimnazial şi liceal.

Datele Ministerului Educaţiei arată că în învăţământul preuniversitar românesc activează la acest moment aproximativ 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, în condiţiile în care numărul total al profesorilor din ţara noastră era, în anul şcolar abia încheiat, de 208.642.

Cei mai mulţi profesori tineri, cu vârsta între 18 şi 30 de ani, sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) şi Bucureşti (12,32%), în timp ce, la polul opus, cei mai mulţi profesori bătrâni sunt în judeţele Teleorman, Gorj şi Caraş-Severin.


Statisticile arată că din totalul personalului din învăţământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar şi gimnazial (27,2% în liceu şi 19% în învăţământul preşcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.

,,Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educaţional, în condiţiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educaţie, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puţin peste 200.000. Şcoala românească are nevoie de tineri, de absolvenţi dispuşi să urmeze această meserie şi care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieşi la pensie’’, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, preşedintele Complexului Educaţional Dr. Mioara Mincu.

Potrivit experţilor, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimţi în următorii 10-15 ani.

Sunt peste 1,9 milioane de români, generaţia decreţeilor, care vor ieşi la pensie şi, din păcate, din urmă vin prea puţini tineri care să înlocuiască forţa de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcţii, în agricultură vom aduce cel mai probabil forţă de muncă din Asia, în ceea ce priveşte educaţia, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne înveţe copiii’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Statisticile Ministerului Educaţiei arată că, în anul şcolar 2020/2021, numărul personalului didactic din învăţământul preuniversitar a crescut faţă de anul şcolar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul şcolar 2017/2018.

profesori batrani în invatamant foto Frames

Creşterea salariilor profesorilor

Potrivit specialiştilor, criza de personal din sectorul educaţional poate fi rezolvată, pe termen lung, prin majorarea salariilor în aşa fel încât pentru tineri să devină atractiv să urmeze această carieră de dascăl.
Autorităţile se gândesc la această soluţie şi, potrivit celor mai recente declaraţii, salariile ar urma să crească prin noua lege a educaţiei, gândită să premieze performanţa în mediul şcolar.

„Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanţă, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanţă, vei primi o mărire de salariu. Eu aş introduce toate sporurile în salariul de bază”, declara, zilele trecute, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

Ideea salarizării pe bază de performanţă nu e una nouă, fiind amintită şi acum trei ani, de ministrul Ecaterina Andronescu. De atunci, însă, a rămas la nivel de intenţie.

În prezent, profesorii sunt plătiţi conform Legii salarizării nr 153/2017. Datele recente arată că cel mai mic salariu în învăţământul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurtă durată şi grad didactic I, iar cel mai mare, fără sporuri şi alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lungă durată şi încadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.

O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creşterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar. Dacă iniţiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul şcolar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei şi să ajungă la 6.273 lei.

Şansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situaţia bugetară, aşa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creşterea salariilor din acest sector.

Eliminarea impozitului pe venit, o soluţie eficace?

Potrivit specialiştilor, dincolo de discuţiile privind creşterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluţiile care ar putea fi aplicată încă din noul an şcolar 2022/2023 şi care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât şi din cel privat.

,,Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software în special, să înregistreze o evoluţie semnificativă atât în privinţa numărului de salariaţi cât şi a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanţii industriilor şi de către autorităţi’’, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management.

scutiri taxe profesori foto Frames

Un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educaţional, se plăteşte la stat o contribuţie la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei şi un impozit pe venit de 409 lei.

O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câştig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual.

Pentru a beneficia de aceste măsuri, ar trebui ca beneficiarii să fie angajaţi în cadrul unei institutii de stat/private autorizată/acreditată.

O altă variantă luată în calcul vizează instituirea unui salariu minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/şi 18 ore pe săptămână de predare.

Mulţi elevi, prea puţini profesori

Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în anul şcolar 2021-2022 au fost înscrişi 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1200 de elevi mai mulţi decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi.

Este prima creştere de acest fel după 2014. Cei mai mulţi copii la grădiniţă / creşă şi elevi sunt în Bucureşti: 532.700 de persoane.

Datele publicate de INS pentru anul şcolar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).

O dinamică semnificativă, în ultimii ani, a cunoscut-o şi învăţământul privat preuniversitar, acolo unde investiţiile au crescut semnificativ, iar calitatea educaţiei este, în multe cazuri, superioară celei de la stat.

Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privinţa numărului de elevi per profesor, fapt care afectează calitatea actului de educaţie.

Raportul este de 19,4 în România, în timp ce media europeană, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) şi Polonia (9,6). 

Salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană

Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, în patru ţări UE – Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România – salariul de bază al profesorilor nou angajaţi este sub 9.000 EUR pe an.

În alte opt ţări ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croaţia, Letonia, Lituania, Slovenia şi Slovacia), salariile de bază sunt sub 20.000 EUR pe an.

Salarii de peste 50 de mii de euro se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveţia şi Liechtenstein, toate ţările cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.

În funcţie de stat, salariile pot creşte pe parcursul carierei unui profesor de la 12% (în Turcia) la 116% (în Portugalia). În plus, numărul mediu de ani necesari pentru a ajunge la vârful intervalului de salariu variază de la 12 ani în Danemarca la 42 de ani în Ungaria. 

În Irlanda, Ţările de Jos şi Polonia, salariile de început ale profesorilor pot creşte cu peste 60% în primii 15 ani de serviciu şi chiar mai mult în anii următori. De exemplu, în Ţările de Jos salariile de început cresc cu peste 76% deja în primii 15 ani de serviciu şi cu până la 105% în anii următori.


 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite