Nici nu mi-a venit să cred când am întrebat un elev dacă se va relaxa la munte în această săptămâna după ce a încheiat cu dificultate semestrul I. ”Nu există vacanţă, intrăm direct în semestrul al II-lea”.

Decizia aceasta, dincolo de calculele cu săptămânile de şcoală este una complet greşită din punct de vedere psihopedagogic, educaţional şi psihologic şi cel mai grav va avea consecinţe nu doar asupra performanţei şcolare, ci asupra psihicului şi comportamentului elevilor la şcoală şi acasă. 

Am scris încă din 2020 despre efectele pandemiei asupra tinerilor, am publicat un studiu (şi un manual) care conţinea date despre mii de elevi, despre afectarea psihoemoţională (stres, anxietate, depresie), conflicte cu familia, sentimente de izolare, consum de substanţe şi alimente în exces şi desigur peste 80% dintre tineri abuzau de internet şi jocurile video. Pandemia încă ne afectează. Educaţia este încă afectată. Cu toate acestea pauzele în învăţare sunt necesare şi obligatorii. Copiii sunt mult mai iritabili, mai nemulţumiţi, mai impulsivi şi agresivi şi cu tendinţe ridicate spre izolare, anxietate, depresie şi autovătămare. Toate aceste studii sunt cunoscute de către Ministerul Educaţiei. Cu toate acestea, nu există o pauză între semestre. Cum a fost posibil? 

Elevii au avut iniţial 14 săptămâni de cursuri. Ultimele două săptămâni din orice semestru sunt cele mai provocatoare pentru că ele conţin teze, evaluări la aproape toate disciplinele şi încheierea mediilor. Sunt elevi care au susţinut în fiecare zi cate o evaluare, scrisă sau orală, teste rapide sau lungi. De multe ori şi în aceeaşi zi mai multe evaluări. Desigur are legătură şi cu dezorganizarea şi proasta planificare a programei de către profesor.

Cert este că bucuria unei vacanţe din noiembrie nu justifică lipsa unei perioade de odihnă şi repaus de relaxare între semestre. Această decizie, complet greşită, nici nu ar fi trebuit să fie luată în calcul vreodată de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Încheierea primului semestru aduce de la sine oboseală, stres ridicat, epuizare şi frustrare, ceea ce implică o vacantă. O perioadă în care psihicul şi organismul elevului se detaşează de şcoală, că e iarnă acum, se conectează la natură, la pădure, la munte sau zăpadă şi ulterior poate continua semestrul al II-lea cu forţe noi.

Trebuie să mai spun ceva: vacanţa între semestre este dorită, necesară şi sănătoasă şi pentru profesori. Şi aceştia se luptă cu stresul cu finalizarea materiei, încheierea mediilor, rapoarte şi raportări. Ne-am trezit astfel astăzi, 17 ianuarie, o elevi şi profesori care încep semestrul al II-lea obosiţi şi extenuaţi, frustraţi şi stresaţi.

Nu aş insista pe alte forme de organizare a calendarului educaţional din alte state europene. În unele oraşe din Marea Britanie, învăţământul universitar de exemplu, era împărţit pe trimestre care nu depăşeau 8 săptămâni, iar vacanţele erau de două săptămâni. Mulţi români care studiază în UK aveau suficient timp de a ajunge acasă în Romania în acest interval.

Nu mai aduc argumentul pandemiei, când oricum elevii romani au devenit mult mai stresaţi, mai anxioşi şi mai depresivi. Capacitatea de învăţare, motivaţia, concentrarea, atenţia, memoria este afectată de lipsa vacanţei. Abilităţile sociale sunt afectate. Copiii au nevoie nu doar să se detaşeze de şcoală în vacanţă dar să socializeze, să înveţe lucruri noi în vacanţă, să-şi viziteze bunicii, să exploreze natura, să-şi dezvolte noi hobbyuri, să se distreze.

În 2022, elevii români vor continua acest semestru neîntrerupt până la vacanţa de Paşte din luna aprilie.

Sper totuşi că unele decizii ale Ministerului Educaţiei să se raporteze şi la aspecte psihoemoţionale pe care de multe ori, în multe interviuri domnul ministru le aminteşte.