Ce spun profesorii despre subiectele de la simularea pentru Evaluarea Naţională la Română: „Estimez note către 7“. Subiecte şi bareme

0
Publicat:
Ultima actualizare:
foto facebook/ciprian olteanu
foto facebook/ciprian olteanu

În premieră, în acest an, elevii de clasa a VIII-a au primit la simularea examenului de Evaluare Naţională la Limba şi literatura română subiecte după modelul testelor PISA. Partea de literatură i-a pus în dificultate pe elevii fără lecturi bogate.

Elevii de clasa a VIII-a au avut de susţinut, ieri, simularea la Limba şi literatura română din cadrul examenelor de Evaluare Naţională. Potrivit datelor oficiale, din pricina situaţiei epidemiologice, această probă nu a putut fi organizată în 149 de şcoli din cele 5.576 în care există elevi de gimnaziu, în ultimul an. Testarea a început la ora 9.00, iar pentru rezolvarea subiectelor, concepute după o programă nouă, elevii au avut la dispoziţie două ore.

Dificultatea vine din cele două texte“

La Subiectul I au primit un fragment din cartea Solenoid, semnată de Mircea Cărtărescu, şi un al doilea text din Bulevardele vieţii, de Sanda Golopenţia.

Cristina Tunegaru, profesoară de Limba şi literatura română, apreciază că textele literare le-au dat bătăi de cap elevilor. Structura subiectelor nu a fost neaşteptată. S-a respectat ultimul model anunţat oficial. Dificultatea vine din alegerea celor două texte literare, mai ales din primul, Solenoid, care nu este cel mai facil. Este adevărat că, la prima vedere, pare un text copilăresc, dar nu e uşor de înţeles, dacă elevii nu aveau o experienţă de lectură mai bogată. Pentru că este nu doar un text narativ, ci şi descriptiv, cu metafore, figuri de stil, exerciţii de limbaj interesante, dar dificil de înţeles. Dificultatea consta atât în capacitatea copiilor de a înţelege textul literar, iar dacă nu înţelegeau, nu puteau rezolva alte două exerciţii, minicompuneri, care se bazau pe el”, explică profesoara.

Pe lângă construirea unor argumente pe baza textelor literare, elevilor li s-a cerut şi să facă asocieri cu alte opere citite. „Cei cu care am vorbit eu au avut probleme la asocierea fragmentului cu un alt text literar pe care ei l-au citit. În schimb, la partea de gramatică, subiectul al II-lea, nu a fost atât de dificil. Poate doar exerciţiul în care se cerea identificarea greşelilor de orice natură într-un text”, a mai spus Cristina Tunegaru.  

Lecturile suplimentare, esenţiale

Cât priveşte durata examenului, Tunegaru adaugă că un copil putea rezolva toate subiectele în măsura în care nu foloseşte ciorna. Nu au foarte mult timp la dispoziţie să rezolve subiectele, e adevărat. Depinde de dificultatea exerciţiilor. Iar exerciţiile de literatură pe acest text au fost mai dificile decât cele din testele de antrenament. Cu cât textul e mai greu, cu atât timpul de rezolvare trebuie să fie mai mare. Însă, este un progres faţă de primele teste oficiale de antrenament pe care le-am primit şi care aveau trei subiecte mari, şi nu două. Pentru a obţine o notă peste 7,50 - 8, un copil trebuie să aibă o experienţă bogată de lectură, să fi citit, să aibă o capacitate superioară de înţelegere şi de interpretare a textului literar. Pentru că exerciţiile 8 şi 9 din testul dat nu pot fi rezolvate de elevul care a citit doar textele din manual sau care nu ara capacitatea de a face inferenţe, comparaţii, analogii cu alte texte. Sau îi lipseşte capacitatea de a utiliza informaţiile dintr-un text. Dacă elevul nu are competenţe de înţelegere şi de lucru cu textul literar, elevul poate pierde cu uşurinţă puncte. Şi atunci, mă aştept ca cei mai mulţi elevi care au competenţe medii de înţelegere să obţină în jur de nota 7 sau spre 7”, atrage atenţia profesoara.

Doar cinci teste de antrenament

Mai ales că mulţi dintre elevii care au susţinut simularea nu doar că au pierdut semestrul al II-lea din clasa a VII-a şi mare parte din clasa a VIII-a, ei nu au fost formaţi pentru astfel de exerciţii. „Modelele acestea de subiecte au apărut foarte târziu, abia în clasa a VIII-a. Şi atunci, profesorii nu au lucrat cu ei în stilul acesta cu îmbogăţirea şi crearea unui bagaj de lecturi suplimentare astfel încât la exerciţiul numărul 9 să le fie uşor să răspundă, adică să facă comparaţii cu alte texte. Din punctul acesta de vedere, generaţia aceasta  avut mult de suferit, pentru că au primit târziu modele de subiecte de examen. Suntem abia la al cincilea test de antrenament, ceea ce înseamnă că acum cinci săptămâni au primit prima dată modelele de antrenament. Timpul rămas până la examenul propriu-zis trebuie investit în formarea competenţelor de lectură”, a conchis cadrul didactic.

Potrivit datelor preliminare transmise luni de Ministerul Educaţiei, au fost prezenţi la simulare 124.931 de elevi – 90,54% din totalul elevilor eligibili să susţină proba. Nu au putut participa 6.120 de elevi din 149 de unităţi de învăţământ, aflate în localităţi în care rata incidenţei cumulate la nivelul unităţii este mai mare sau egală cu 6 la 1.000 de locuitori. Au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudă trei elevi - doi din judeţul Călăraşi şi unul din judeţul Timiş. Cea mai ridicată rată de participare s-a înregistrat în judeţul Neamţ (96,5%). 

Calendar examen simulare Evaluarea Naţională

29 martie – Limba şi literatura română

30 martie – Matematică

31 martie – Limba şi literatura maternă

16 aprilie – Afişarea rezultatelor

Subiectele de la proba de Limba şi Literatura Română, Evaluarea Naţională 2021

Baremele de la proba de Limba şi Literatura Română, Evaluarea Naţională 2021

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite