Baltagul lui Sadoveanu, proscris pentru violenţă domestică. Ar trebui scos din programa şcolară?

Programele şcolare sunt învechite

Cei mai mulţi dintre experţi o susţin pe Cristina Tunegaru, profesoara de Limba Română din Capitală care a scris pe Facebook că elevii nu ar trebui să citească romanul „Baltagul” de Sadoveanu, în gimnaziu.

Celebra profesoară de Limba Română, Cristina Tunegaru, proscrisă după ce a înfruntat sistemul reuşeşte, din nou, să stârnească dispute aprinse după ce, într-o postare pe pagina personală de Facebook, a scris că nu este de acord ca romanul „Baltagul” să se mai predea elevilor pentru că transmite mesajul că este normal ca bărbatul să îşi bată nevasta, iar ea să se supună.

„Sunt revoltată de ideea că elevilor de gimnaziu li se recomandă romanul Baltagul de Sadoveanu, prezentat ca o monografie a satului românesc. Dintr-un motiv foarte simplu: romanul prezintă o familie în care agresivitatea bărbatului este acceptată şi primită cu resemnare de nevastă. (...) Când profesorul cere lectura acestui text, el aprobă tot ceea ce se găseşte în acest text. Iar copiii de gimnaziu sunt la vârsta acumulării, când învaţă din tot ceea ce văd în jur. Ei nu au privirea critică a adultului care înţelege spiritul vremii lui Sadoveanu şi înţelege perspectiva autorului şi se poate disocia de aceasta. Copiii preiau modele din lecturi, filme, poveşti şi le integrează în propria viziune despre lume. Dacă aş propune lectura acestui text, nu aş face decât să aprob tacit că agresiunea dintre soţi este acceptabilă“, a scris Cristina Tunegaru.

Violenţa domestică în textele şcolare

Experţii nu o contrazic însă spun că nu atât relatarea unor acte de violenţă reprezintă problema, cât faptul că, la clasă profesorii, nu atrag atenţia asupra imoralităţii şi cruzimii unor astfel de acte.

„Textele literare la care sunt expuşi elevii trebuie revizuite. Nu se pot expune copiii la prejudecăţi cum că femeia trebuie bătută sau că este inferioară, la modul necritic. Nu putem tolera să li se servească elevilor idei sexiste, rasiste, xenofobe, ultranaţionaliste“, este de părere Tudorina Mihai, doctor în Ştiinţe Politice. La rândul ei, Laura Grunberg, conferenţiar universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti care a contribuit la mai multe rapoarte de analiză a manualelor şcolare din perspectivă sociologică spune că termenii din dicţionarele manualelor sunt, preponderent, arhaici, în detrimentul cuvintelor noi apărute în Limba Română.

„ Fetele şi băieţii generaţiei actuale sunt total diferiţi şi perpetuarea unor asemenea stereotipuri, specifice unei societăţi tradiţional-conservatoare în manuale nu este deloc benefică. Îmi amintesc că într-unul dintre abecedare la litera B se dădea exemplul:  «Baba bătu bietul băiat bolnav». Am numărat de exemplu cuvintele din dicţionarele din manuale şi a reieşit clar un raport net în favoarea  arhaismelor vs. neologisme. Copiii învaţă despre «pocinog», «tolbă» şi mai puţin despre «pinterest», «kendala» sau «vlog». De aceea este bine să fie manuale alternative, să ai de unde alege, iar astfel să determini eliminarea de la sine a celor care rămân ancorate excesiv în trecut şi nu găsesc un echilibru firesc şi necesar între ceea ce e normal să rămână din patrimoniu de valori culturale “, spune Laura Grunberg.

„Crime, sânge, pedeapsă“ sau „iubire, speranţă şi sacrificiu“

Nu toţi specialiştii sunt însă de acord cu asta. „Să scoatem «Baltagul» din programa şcolară deoarece e violent? Toată literatura mare, importantă este despre crime, sânge, pedeapsă, violenţă, incest, păcat, trădare, ruşine, dezamăgire, disperare. Literatura are, fireşte şi iubire, speranţă, linişte, sacrificiu dar nu poţi scoate din literatură una din componentele ei fundamentale: răul, ura, violenţa, nefericirea. De ce? Pentru că e parte a umanului, a vieţii noastre. (...) Cel care citeşte un roman bun în care se dă cu toporul în cap cu siguranţă nu va da cu toporul în cap. Literatura bună are grijă de asta. Mai puţin părinţii şi societatea“, a subliniat scriitorul Vasile Ernu pe profilul său de Facebook.

Psihologi: Lecturile trebuie analizate şi critic

Psihologii admit că programele şcolare sunt depăşite pentru nivelul actual al societăţii, dar spun că lecturile, chiar dacă prezintă fapte negative nu înseamnă că vor fi luate ca modele de către elevi.

„O primă observaţie generală ar fi că multe dintre operele literare predate în şcoală nu mai sunt actuale. Pe de altă parte, nu sunt de acord că un roman în care apare agresivitatea este o încurajare la violenţă. Dimpotrivă, elevii de clasa a V-a sau a VI-a îşi dezvoltă discernământul mai ales la vârsta asta. Este nevoie şi de personaje negative, tocmai ca să le evidenţiem pe cele pozitive, care pot fi date ca exemple. Pe baza acestor lecturi, copilul este provocat de profesor să analizeze critic, iar cu ajutorul acestui gen de opere poţi să combaţi chiar violenţa. Aceste opere pot fi extrem de pilduitoare“, arată şi psihologul Mihai Copăceanu.