Aşii în oratorie ţintesc dezbateri ca-n Parlamentul Marii Britanii
0
Teo, Andrei şi Ciprian, cei trei tineri care au câştigat campionatul naţional de dezbateri de anul acesta, au povestit pentru „Weekend Adevărul“ de ce este important să înveţi arta retoricii încă din şcoală şi cum te ajută în viaţă.
Trei proaspăt absolvenţi de liceu din Ploieşti, acum studenţi la Medicină şi la ASE, au câştigat trofeul la cea de-a XIX-a ediţie a campionatului naţional de dezbateri pentru elevi, organizat săptămâna trecută de Asociaţia Română pentru Gândire şi Oratorie (ARGO) la Bucureşti.
Echipele din competiţie au avut ca temă de dezbatere dacă este mai bine pentru un român să emigreze în Statele Unite sau în Uniunea Europeană, iar America a ieşit câştigătoare.
Cei trei talentaţi oratori din echipa de pe locul întâi au în spate câţiva ani de retorică şi exerciţii în cluburile de dezbateri, pe care le-au descoperit fie din familie, fie din curiozitatea de a învăţa şi altceva pe lângă clasicele cursuri. Alături de ei, în jur de 1.000 de elevi intră anual în astfel de cercuri din şcoală sau din afara ei.
Teo Şovăială a absolvit Colegiul Naţional „Spiru Haret“ şi a intrat la Facultatea de Farmacie de la UMF „Carol Davila“, iar colegii lui din echipa medaliată „Argo Cuza A“, Ciprian Neagu şi Andrei Olaru, au absolvit Colegiul Naţional „Al. I. Cuza“ şi vor fi şi colegi de facultate la Academia de Studii Economice din Bucureşti, la specializarea Relaţii Economice Internaţionale în limba engleză.
Un lucru în comun au toţi – pasiunea pentru dezbatere, pentru oratorie şi curiozitatea de a afla lucruri noi care nu se învaţă în şcoală.
Teo Şovăială, spre exemplu, povesteşte că, iniţial, nu l-au tentat dezbaterile, însă au devenit pasiunea lui de aproape şase ani.
„Fratele meu mai mare s-a dus în clasa a IX-a şi mi-a tot spus să încerc şi eu. Doi ani a încercat să mă convingă că este ceva foarte tare, dar nu m-am lăsat convins până în clasa a VII-a, când am chiulit de la o oră de matematică şi m-am dus să văd despre ce este vorba“, povesteşte zâmbind Teo. Tânărul spune, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, că la prima dezbatere la care a participat se discuta despre fertilizarea in vitro, ceva care în niciun caz nu se studia la şcoală, şi i s-a părut fascinant.
Teo Şovăilă
De la arta dezbaterii pe băncile Medicinei
De altfel, atunci şi-a dat seama că temele medicale i se par foarte interesante, ajungând ca şase ani mai târziu, în 2013, să dea admiterea la Universitatea de Medicină. Mai este un lanţ de aspecte care l-au atras îndeosebi către dezbatere: capacitatea de a fi autodidact, de a se documenta, de a învăţa pe cont propriu şi de a putea să-şi expună ideile.
„Debate-ul te învaţă că retorica este importantă, că orice idee poate fi argumentată, oricât de absurdă ar fi ea, fiindcă nu există un adevăr suprem. Ceea ce contează în arta dezbaterii este cât de mult poţi să empatizezi cu publicul, cât de bine stăpâneşti subiectul şi să ştii să îl pui în perspectivă, să îl enunţi, să le dai impresia oamenilor că ceea ce spui tu este mai important decât ceea ce spun adversarii“, explică Teo.
Dezbaterile pe care le organizează cei de la ARGO, membră a Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR), pentru elevii din aproape toate judeţele ţării, urmăresc modelul din Parlamentul britanic: timpi foarte clar stabiliţi pentru prezentarea părerilor fiecărei părţi, într-o discuţie echilibrată de tipul argumente-contraargumente. Teo spune că ar fi „super tare“ dacă acest gen de dezbateri s-ar putea face şi la noi în Parlament, dar nu crede că schimbarea aceasta de mentalitate poate fi pusă pe umerii unei generaţii, fiindcă lucrurile nu se schimbă peste noapte.
El mai spune că ar vrea să participe în forul legislativ al ţării, dar nu ca parlamentar, ci ca om de teren, cel care să ia legătura direct cu populaţia, care este la curent cu tot ceea ce se întâmplă. „Avem nevoie de două categorii de oameni: unii care să conducă şi alţii care să aibă grijă de dorinţele populaţiei, să nu pierdem contactul cu ei“, este de părere Teo.
Avem nevoie de două categorii de oameni: unii care să conducă şi alţii care să aibă grijă de dorinţele populaţiei, să nu pierdem contactul cu ei Teo Şovăilă, ”orator” şi student la Medicină
„Vrem să ne fie bine la noi acasă“
„Noi când ne-am băgat în chestia asta cu debate-ul n-am zis că o să fie uşor, dar ne ţinem de asta fiindcă vrem să schimbăm România, să schimbăm societatea, să o facem mai bună. Vrem ca în 20, 30, 40 de ani să avem un Parlament în care dezbaterile să fie cel puţin la nivelul celor din Parlamentul britanic. Am vrea să fie mai bine la noi, avem toată motivaţia să facem să ne fie bine la noi acasă“, explică Teo, care vrea acum să participe la dezbaterea internaţională Oxford Inter-Varsity, în perioada 8-9 noiembrie 2013.
Colegul său Ciprian Neagu susţine de asemenea că este interesat de scena politică şi se gândeşte să se orienteze spre o carieră în zona aceasta. Ciprian a început să cocheteze cu arta dezbaterii în clasa a X-a, acum trei ani, când a aflat de la un prieten de o prezentare demonstrativă organizată de ARGO la un liceu din Ploieşti.
Ciprian Neagu
„Mi-a plăcut, am zis că vreau să vin la interviuri, oamenii s-au purtat incredibil de frumos cu mine din prima zi şi am rămas. Trei ani de zile am învăţat de la ei şi am aplicat, iar acum am câştigat faza naţională“, povesteşte tânărul. El spune că exerciţiul de debate te schimbă fundamental, că ajută gândirea critică, constructivă şi simţul de observaţie.
„Aş vrea ca societatea să fie mai liberală“
„Mi se pare că dezbaterea schimbă modalitatea în care gândeşti şi te face să fii mai productiv în societate, în special în zona de debate social. Pregătirea noastră presupune să citim foarte mult, dar să şi gândim foarte mult pentru noi“, este de părere studentul.
„Aş vrea ca societatea să fie mai deschisă la discuţii, să fie un pic mai liberală, aş vrea ca oamenii să nu mai aibă atâtea prejudecăţi. Mi se pare că ne pricepem mai mult să judecăm oameni decât să luăm nişte măsuri de bază“, spune însă Ciprian.
Mi se pare că dezbaterea schimbă modalitatea în care gândeşti şi te face să fii mai productiv în societate, în special în zona de debate social. Pregătirea noastră presupune să citim foarte mult, dar să şi gândim foarte mult pentru noi Ciprian Neagu, ”orator” şi student la ASE
El crede cu tărie că generaţia tinerilor de astăzi va schimba România, dar evident nu peste noapte. „Schimbarea este un proces îndelungat, încetul cu încetul, unul câte unul, oamenii pot să îşi schimbe mentalitatea, să se gândească diferit, să vadă ambele părţi ale unei probleme“, mai spune el.
Al treilea membru al echipei câştigătoare, Andrei Olaru, de altfel coleg de liceu şi de facultate cu Ciprian, s-a alăturat comunităţii de debate în clasa a IX-a, în urmă cu aproape patru ani, tot după o prezentare făcută de trainerii de la ARGO.
„La început mi se părea greu, simţeam că am idei, dar nu ştiam cum să le exprim. În timp, am învăţat să vorbesc în public, să-mi susţin punctul de vedere, să-mi structurez ideile mele, ceea ce m-a ajutat şi la şcoală“, spune Andrei.
Andrei Olaru
Campionatul naţional de dezbateri destinat liceenilor oratori, ediţia 2013
PROVOCARE LA DEZBATERE:
Campionii, despre câinii maidanezi şi Roşia Montană
Cei trei campioni naţionali la debate au dezbătut pentru „Weekend Adevărul“ şi cele două subiecte care frământă societatea românească de câteva săptămâni încoace: eterna problemă a câinilor maidanezi şi Roşia Montană.
În linii mari, ei susţin eutanasierea pe principiul că în societate oamenii sunt mai importanţi decât câinii. Cât despre Roşia Montană, cei mai buni elevi oratori spun că ultimul cuvânt ar trebui să-l aibă oamenii care locuiesc acolo şi care sunt direct afectaţi de exploatarea minieră, iar statul român ar trebui să negocieze mai bine astfel de contracte, să ne alegem cu mai mult de 6% redevenţă.
Problema câinilor maidanezi este atât de veche încât nu cred că nu se putea găsi o soluţie până acum dacă chiar se dorea asta, păcat că nu ne dăm seama de unele lucruri până când nu se întâmplă o tragedie Ciprian Neagu
Soluţii radicale şi soluţii umane
„Eu sunt pro eutanasierea câinilor maidanezi fiindcă, noi, ca societate, trebuie să creăm un loc în care, în primul rând, să protejăm oamenii. Mi se pare că existenţa a zeci de mii de câini maidanezi pe străzile Bucureştiului este o problemă mare pentru noi. Nu putem construi adăposturi pentru toţi fiindcă este foarte scump. Dacă ar fi să punem problema asta într-o dezbatere, atunci trebuie să ţinem cont că nu există nicio soluţie care să nu aibă dezavantaje şi trebuie să îţi asumi această responsabilitate, ca debater. Trebuie să ne asumăm că, în cazul în care se aprobă eutanasierea, vor fi oameni nemulţumiţi de această decizie, dar pe de altă parte sunt mulţi oameni supăraţi fiindcă mor copiii sfâşiaţi de câini. Noi trebuie să ne protejăm pe noi înşine, să avem grijă de oameni înainte de toate şi apoi să vedem de grijă câinilor maidanezi, dacă vrem să fim o societate cu adevărat dezvoltată“, spune Teo Şovăială.
La rândul lui, Ciprian este de părere că viaţa unui om este mai importantă decât viaţa unui câine, dar dacă există mulţi oameni care se împotrivesc eutanasierii, atunci societatea ar putea face efortul să construiască adăposturi. „Problema câinilor maidanezi este atât de veche încât nu cred că nu se putea găsi o soluţie până acum dacă chiar se dorea asta, păcat că nu ne dăm seama de unele lucruri până când nu se întâmplă o tragedie“, spune el.
Andrei, în schimb, crede că soluţia ar fi o combinaţie între eutanasiere şi adăposturi, având în vedere că sunt şi câini bolnavi şi foarte agresivi, dar şi câini care nu prezintă vreun pericol şi ar putea fi adoptaţi.
Decizia ar trebui să le aparţină localnicilor
În ceea ce priveşte Roşia Montana, toţi trei campionii naţionali la dezbateri consideră că decizia ar trebui luată de oamenii care locuiesc acolo şi care sunt direct afectaţi, iar statul român ar trebui să renegocieze contractul cu compania canadiană.
„Mie mi se pare că oamenii care locuiesc acolo sunt direct afectaţi, nu cei care locuiesc în Ploieşti, în Constanţa, în Bucureşti. Oamenii de acolo ştiu cel mai bine cum stau cu joburile, dacă vor să vină cineva care să le creeze locuri de muncă. Farmecul unui debate este că nu ştim ce o să se aleagă, însă trebuie să vedem care soluţie aduce mai multe avantaje pentru majoritatea oamenilor. Asta este partea urâtă a democraţiei, că există tirania majorităţii, dar aici nu prea avem ce să facem, ne asumăm responsabilitatea că majoritatea va decide într-un fel şi pentru minoritate, dar altfel nu avem cum să reuşim. Trebuie să acceptăm majoritatea, dar asta nu înseamnă că nu putem negocia. Într-o democraţie adevărată, respectăm dreptul la negociere al minorităţilor, însă ajungem la decizii care să favorizeze cât mai mulţi oameni“, spune Teo.
1.000 de elevi intră anual în cluburi de dezbateri
ARDOR a înfiinţat în ultimii ani zeci de cluburi pe tot teritoriul României la care se pot înscrie elevii dornici să înveţe şi altceva decât materiile obligatorii la şcoală.
„Numai în Muntenia sunt 20 de cluburi în opt oraşe, iar la nivel naţional, cred că se înscriu în jur de 1.000 de copii pe an“, spune reprezentantul asociaţiei Emanuel Beteringhe, cel care a organizează campionatele naţionale de debate de 10 ani încoace şi care subliniază importanţa oratoriei în crearea unor cetăţeni mult mai responsabili.
Emanuel Beteringhe, trainer ARDOR
De asemenea, printr-un parteneriat pe care ARDOR îl are cu Ministerul Educaţiei, proiectul „Tinerii Dezbat“, ei recrutează câte 120-150 de profesori pe an, pe care îi instruiesc în „tainele“ debate-ului şi care se întorc la şcoli şi îi învaţă pe elevi cum să-şi argumenteze o idee în public, în cadrul opţionalului de „Dezbatere, Oratorie şi Retorică“, aprobat de Minister din 2011.
De atunci, unii profesori au creat ei înşişi cluburi de dezbatere la nivel local. Elevii interesaţi să se înscrie într-un astfel de club de dezbateri pot să consulte lista completă publicată pe ardor.org.ro.
Se încarcă comentariile...
